Psihanaliza relatiei

Psihanaliza relatiei Relaţiile dintre fiinţele umane, ataşamentul, iubirea, dorinţa, dar şi ura, constrângerea, forţa constituie substanţa existenţei umane, o experienţă pentru toate vârstele, în orice loc şi în toate timpurile. În acelaşi timp, dificultăţile relaţionale, eşecurile în relaţii, imposibilitatea de a iubi, insatisfacţia oferită de relaţiile stabilite stau adeseori la originea întrebărilor pe care şi le pun atât psihologia, cât şi psihiatria. Influenta, cramponarea, atasamentul, dependenta, legatura, „dubla legatura” (sau dublul obstacol), interactiunile, tranzactiile…cum trateaza psihanaliza acest gen de probleme? De aici decurge şi marea actualitate a dezbaterilor în acest sens reperabile deja la Freud şi la primii săi elevi. In acceptia ei cea mai larga, expresia „relatie de obiect” desemneaza, dupa parerea lui Laplanche si Pontalis, modul de relatie al subiectului cu lumea sa. Limbajul curent opune de exemplu, obiectul si persoana, in formule ca: iubirea transforma obiectul in persoana; dorinta transforma persoana in obiect… Autorul se bazează pe experienţa sa de psihiatru, de psihanalist şi de profesor pentru a explica şi a supune criticii teoriile relaţiei. CUPRINS: Introducere Capitolul 1. Primele repere Obiectul, potrivit opiniei lui Freud Obiectul in organizarile non-nevrotice Exista o scoala a teoriei obiectale? Capitolul 2. Fairbairn si relatia de obiect Psihopatologia Modelul personalitatii schizoide O teorie a personalitatii bazata pe relatiile de obiect Principiile teoriei lui Fairbairn Concluzii Capitolul 3. Relatia de obiect si modelul pulsiunii Compatibilitate sau incompatibilitate? Cele 4 elemente ale pulsiunii in 1915 Relatia de obiect considerata ca depasire a teoriei pulsiunii Ferenczi si iubirea obiectala Balint si iubirea primara Situatia fantasmei Green: pulsiunea si obiectul Concluzie Capitolul 4. Relatia de obiect si dezvoltarea libidinala Modelul lui Freud si Abraham Relatia de obiect genitala si normalitatea Tandrete si satisfactie sexuala „Genitalele” si „pregenitalele”, dupa parerea lui Bouvet Ubicuitatea obiectului Concluzie Capitolul 5. Obiectul, narcisismul si a doua topica De la introducerea narcisismului la a doua topica Un destin al obiectului: identificarea Personalitatea psihica si interiorizarea relatiilor de obiect De la a doua topica la clivajul Eului Obiect partial si obiect total Lacan, narcisismul si fetisismul Micul obiect (a) si marele altul Concluzie Capitolul 6. Geneza relatiilor de obiect Geneza Eului si relatia de obiect Modelul anaclisisului Relatia de obiect anaclitic Interrelatii si constituirea obiectului Oralitate si atasament Relatia sociala primara Simbioza, separatie si individuatie Capitolul 7. Self-ul si obiectul Kohut si coerenta self-ului Iluzia, dupa parerea lui Winnicott Tezele lui Kernberg Dualismul pulsional si diferentiere subiect-obiect Copilul in dorinta parintilor sai Lacan si dorinta Altuia Identificarea primara introiectia obiectului Andre Green si dubla limita Concluzie Capitolul 8. Bion si teoria legaturii Psihologia legaturii sau metapsihologia conflictelor? Pozitiile schizoid-paranoida si depresiva (SP si D) Imbucatatirea si atacul impotriva legaturilor Emotia Partea psihotica si partea nonpsihotica a personalitatii Modelul digestiv Concluzie Capitolul 9. Alternativa intersubiectiva Caracterul stiintific Relatia Cazurile clinice Concluzie CONCLUZII GENERALE Clinica Organizarea psihica Istoria Bibliografie