Elibereaza-te din temnita emotionala

Elibereaza-te din temnita emotionala - Augusto Cury ...dintotdeauna omul a căutat libertatea. Ea se află în centrul aspiraţiilor umane. Numai dacă suntem liberi putem să creăm, să cercetăm, să construim, să cunoaştem noi medii, să exprimăm idei, să gestionăm gânduri şi să exercităm controlul asupra sentimentelor. Libertatea reprezintă cununa bucuriei de a trăi şi fundamentul pentru o personalitate sănătoasă. Au existat sclavi care au fost liberi şi oameni liberi care s-au simţit sclavi. Există oare o explicaţie pentru acest paradox? Cei care se simţeau liberi, deşi erau sclavi, erau liberi în interior! Cei care au devenit sclavi - fiind totuşi oameni liberi - au fost sclavi în lumea gândurilor lor şi pe teritoriul emoţiilor lor! Fără libertate, omul încetează să viseze şi îşi distruge încântarea în faţa existenţei. Poţi fi un rege fară tron, dacă ai coroana libertăţii. Cu toate că libertatea este vitală pentru om, el a fost întotdeauna victima unui tip sau altuia de întemniţare. Inchisorile, sclavia, autoritarismul politic, exploatarea sexuală, embargoul asupra drepturilor fundamentale, dificultatea de a comanda lumea psihică, anxietatea, angoasa, fobiile (frica) şi alte tulburări emoţionale sunt exemple de restrângere a libertăţii care ne-au marcat istoria. Cu toate acestea, vă întreb: Care e cea mai mare închisoare din lume? Este cea care întemniţează fiinţa umană pe din afară sau pe dinăuntru? Fără nicio umbră de îndoială, e aceea care încătuşează sufletul şi controlează inteligenţa. Puteţi să pierdeţi bani, prestigiu social, un serviciu sau să rupeţi o relaţie afectivă şi, cu toate acestea, să păstraţi o mare capacitate de a lupta, de a lua totul de la început şi de a depăşi pierderea. Dar, dacă vă pierdeţi libertatea, lumea va deveni prea mică pentru voi, căci veţi fi încătuşaţi de sentimentul de ruşine, de vinovăţie, de neputinţă. Cea mai rea închisoare omenească este închisoarea emoţiilor. în mod normal, starea emoţională este întemniţată de sentimentele cu conţinut negativ, stre- sante, anxioase. Construim societăţi democratice - dar, de multe ori, omul modern nu e liber. Şi, de asemenea, nicio fiinţă umană nu e complet sănătoasă. Toţi avem un tip sau altul de boală psihică şi un anumit grad de dificultate, în a ne gestiona gândurile şi emoţiile. Cine controlează toate gândurile care se ivesc în universul minţii sale? E adevărat, construim gânduri absurde, pe care nu avem curajul să le exprimăm în cuvinte. Cine e liderul deplin al emoţiilor sale? Cu toţii avem sentimente pe care ne-ar plăcea să nu le avem - precum: furia, frica, tristeţea, nesiguranţa, dar ele sunt create în afara controlului voinţei conştiente a Eului. Tot ceea ce ne obstrucţionează inteligenţa funcţionează ca nişte închisori conştiente şi, mai ales, inconştiente, în culisele construcţiei inteligenţe Nici marii oameni nu s-au eliberat de conflictele din viaţa lor. Marii gânditori ai filozofiei şi ştiinţei au trăit crize emoţionale şi existenţiale. Mulţi au creat picturi, sculpturi, opere literare, texte filozofice şi cercetări ştiinţifice, ca o încercare de a birui angoasa care îi dobora. Diversele conflicte care ne întemniţează personalitatea emoţională s-au petrecut într-o fază a copilăriei, în care nu aveam mijloace de apărare intelectuale. Unele s-au petrecut în ciuda faptului că părinţii erau nişte oameni minunaţi. E foarte obişnuit ca stimulii din mediul înconjurător, sau o atitudine, ori o reacţie a părinţilor să nu fie interpretată corespunzător de copii, generând frustrări şi provocând importante cicatrice pe terenurile ample ale inconştientului. Prin urmare, e posibil să dobândim conflicte interioare, chiar dacă am trăit o copilărie sănătoasă. In afară de asta, lumea modernă s-a transformat într-o fabrică de oameni stresaţi. Până şi oamenii care şi-au dezvoltat o personalitate fără mari traume pot să dezvolte, la maturitate, anumite scheme maladive în matricele memoriei, din cauza stresului profesional şi social. Oamenii cei mai responsabili şi mai sârguincioşi sunt cei mai expuşi temniţei anxietăţii. Depăşirea temniţelor psihice construite de-a lungul vieţii noastre trebuie să fie marele obiectiv al inteligenţei. Cel mai nefericit prizonier este cel care nu-şi vede propriile limite. Cel mai dificil bolnav este cel care îşi reprimă emoţiile şi se teme să-şi admită slăbiciunile, eşecurile şi momentele de nesiguranţă... ………………………………. Temniţa fricii, a depresiei, a anxietăţii, a stresului, a geloziei, a dependenţei psihologice de droguri a cuprins până în prezent milioane de oameni. Omul n-a fost niciodată atât de liber la exterior şi atât de prizonier în interior. Să nu credeţi că suntem liberi, numai pentru că trăim în societăţi democratice. Putem fi liberi să ne exprimăm ideile, dar nu suntem liberi să gândim. Toţi avem dificultăţi în a ne administra gândurile, dar putem să facem acest lucru, într-un mod care să ne permită să fim fericiţi, înţelepţi şi siguri, în frumoasa şi tumultuoasa noastră existenţă. Obiectivul acestei cărţi este acela de a-l învăţa pe cititor cum să-şi dezvolte inteligenţa şi cum să „navigheze” în apele stării emoţionale, ajutându-l să înţeleagă câteva dintre fundamentele propriei sale inteligenţe. Putem opta pentru a fi creatori sau victime ale propriilor noastre istorii… Ce rol vreţi să jucaţi? CUPRINS: Introducere I. Temniţa emoţiilor. Scena existenţei 1.Inteligenţa multifocală 2.Prizonieri pe teritoriul emoţiilor 3. Continuăm să fim un mister pentru noi înşine 4. Sindromul trihiper II. Prizonieri şi nefericiţi. Pierderea capacităţii de a simţi plăcere 1. Psiho-adaptarea la micile întâmplări ale vieţii 2.Pierderea capacităţii de a simţi plăcere 3.Nu renunţa niciodată la tine însuţi 4.Dumnezeu, psihiatria şi psihologia 5.Învingerea haosului 6.O dezbatere serioasă 7.Un război format din multe bătălii 8. Memoria şi fundamentele personalităţii – fenomenul IAM 9. Bătrâni în trupuri tinere 10. Singurul loc în care e inadmisibil să îmbătrânim III. Caracterul dependenţei. Suferinţa celor care caută libertatea, dar sfârşesc într-o temniţă Paradoxul căutării plăcerii şi al întâlnirii cu suferinţa Exemplu de caz veridic Câteva principii ale terapiei multifocale O poveste de dragoste Nu tot ce generează plăcere e sănătos Educaţia trebuie să treacă printr-o revoluţie IV. Modul de funcţionare a minţii Ştiinţa face cercetări în legătură cu cea mal grava problemă Trei fenomene Fenomenul auto-verificării memoriei – percutorul sufletului Fenomenul ancorei memoriei 4.Gândacul care se transformă în dinozaur – fenomenul IAM V.Concepte şi definiţii. Ce sunt drogurile din punct de vedere ştiinţific şi psihologic? 1.Psihotrop (toxic) 2.Farmaco-dependenţa (toxicomania) 3.Dependenţa psihică 4.Dependenţa fizică 5.Toleranţa la drog VI. Cauze psihice, sociale şi genetice. Cum devine cineva dependent de droguri? 1.Cauze psihice şi sociale pentru consumul de droguri 2.Influenţa prietenilor 3.Curiozitate sau dorinţa unei noi experienţe 4.Conflicte interioare 5.Sentimentul de respingere 6.Părinţi care nu dialoghează 7.Influenţa traficanţilor 8.Dificultăţi financiare 9.Genetica VII. Prevenirea în mediul familial Dialogul în familie constituie cea mai bună metodă de prevenire pentru diferite probleme 1.Prima învăţătură e cea care impresionează cel mai mult personalitatea 2.Cum să dialogăm în privinţa drogurilor 3. Promovarea întrunirilor cu dezbatere de idei 4. Dialog fără dramă 5.Să nu comentăm prea mult VIII. Revizuirea relaţiei dintre părinţi şi copii. Principii fundamentale pentru a-i ajuta pe tineri să se elibereze din temniţa emoţională 1.Ne-adâncirea în sentimentul de vinovăţie 2. Păstrarea calmului – eliminarea agresivităţii 3.Recâştigarea primei iubiri 4.Revoluţionarea relaţiilor cu propriii copii IX. Terapia multifocală. Un ajutor important pentru a termina cu temniţa emoţională 1.Corectarea retro-alimentării memoriei generate de fenomenul IAM 2. Activi în producerea de gânduri – fenomenul auto-fluxului 3.Rescrierea memoriei: deschiderea ferestrelor minţii 4.Recuperarea capacităţii Eului de a fi lider 5.Recuperarea capacităţii Eului de a fi lider în focarul de tensiune 6.Bolile psihice nu se rezolvă cu o tăietură de bisturiu 7.Recuperarea capacităţii Eului de a fi lider în afara focarului de tensiune – rescrierea istoriei 8.Paşi strategici pentru tratamentul prin terapia multifocală X. Sensul vieţii. Preţuirea vieţii este o mare dovadă de înţelepciune Viaţa şi înţelepciunea Parcurgând traiectoria propriei noastre fiinţe O specie care nu mai are contact cu natura 4.Ne-am pierdut identitatea de fiinţe umane 5.Mai frumoşi după haos 6.Învăţătorul de la şcoala vieţii nu renunţă niciodată la viaţă şi nici la oameni Referinţe bibliografice

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie