Homeopatia, o analiza stiintifica si spirituala

... homeopatia, întemeiată de către Samuel Christian Friedrich Hahnemann (1755-1843), medic german, este clasificată, la ora actuală, printre ramurile medicinei alternative sau complementare, care grupează alte metode de promovare şi restaurare a stării de sănătate decât cele aparţinând medicinei „clasice" (hipocratice, alopate). Principiile de bază ale homeopatiei, aşa cum le-a enunţat fondatorul său, şi cum s-au propagat până în ziua de astăzi, contrazic o importantă serie de elemente din medicina „clasică", precum şi din ştiinţă, în general, motiv pentru care homeopatia, deşi din ce în ce mai agreată de către marele public, rămâne, la nivelul comunităţilor ştiinţifice, un domeniu controversat, controversă care tinde să se extindă şi în domeniul teologic. In acest context şi în căutarea unor explicaţii plauzibile şi a unor fundamente solide ale practicii lor, unii homeopaţi se îndreaptă către dezvoltări recente din domeniul ştiinţific, alţii către tradiţii spirituale, sau chiar către o îmbinare între posibile explicaţii materialiste, respectiv idealiste. Lucrarea de faţă analizează teoria şi practica homeopată atât din perspectivă ştiinţifică, cât şi din perspectivă spirituală, această din urmă analiză realizându-se prin prisma revelaţiei, a teologiei ortodoxe. Sperăm că cititorii vor găsi în această carte un instrument util pentru înţelegerea homeopatiei, aşa cum se prezintă ea în viaţa societăţii contemporane şi a fiecărui pacient actual sau potenţial în parte, un instrument care să îi asiste în formularea propriilor opţiuni vizavi de sistemul de gândire homeopat şi de recursul la aplicaţiile sale practice.

………………………..

…in conceptia lui Hahnemann, preparatele homeopate (numite remedii) nu actioneaza in mod fizic, material, asupra corpului, ci printr-o actiune nemateriala, spirit-like, influenteaza forta vitala, contrand lucrarea agentilor perturbatori ai acesteia…

Cuvântul editorului Introducere CAP l. CONCEPTELE FUNDAMENTALE ALE HOMEOPATIEI A. Forţa vitală B. Miasmele C. Forţa medicinală D. Principiul similitudinii E. Sucusionarea (dinamizarea, potenţarea) F. Proving-urile G. Vindecarea holistă Rezumatul capitolului întâi CAP. 2. HOMEOPATIA ŞI ŞTIINŢA A. Baza abordării hahnemanniene este fîlosofico-religioasă şi nu ştiinţifică B. Concepţia lui Hahnemann asupra forţei (de natură spirituală a) remediilor C. Pretenţiile homeopaţilor faţă în faţă cu proprietăţile materiei D. Alte observaţii (logice) privind remediile E. Homeopatia, eroarea şi falsul ştiinţific şi epistemologic F. Localismul şi non-localismul G. Miasmele - „unul dintre cele mai întunecate şi de neînţeles concepte din homeopatie" Rezumatul capitolului al doilea CAP. 3. HOMEOPATIA, CERCETAREA ŞI PRACTICA MEDICALA A. Studii şi meta-analize privind homeopatia B. Efectul placebo şi homeopatia C. Percepţia publică asupra homeopatiei şi statutul ei în lume D. Mărturii privind homeopatia Rezumatul capitolului al treilea CAP. 4. HOMEOPATIA ŞI ORTODOXIA A. Dumnezeu, omul şi boala a.„Nebuneasca" perspectivă asupra bunătăţii suferinţei b. Dobândirea răbdării în suferinţă c. Vindecare şi vindecare d. Apelul la „vindecătorii" contemporani e.„Natural" nu înseamnă, neapărat, „benefic" B. De ce homeopatia nu este compatibilă cu Ortodoxia a. Boala ca urmare a „influenţelor dinamice" b. Credinţa într-o forţă vitală c. Perspectiva holistă păgână asupra vindecării d. Homeopatia şi alchimia e. Teologia raţiunilor şi homeopatia C. Homeopatia şi vrăjitoria a. Homeopatia ca magie simpatică b. Simptome „ciudate" D. Homeopaţii ortodocşi a. Posibilitatea înşelării b. Falsul teologic şi blasfemia ca „argumente" pentru homeopatie Rezumatul capitolului al patrulea NOTE BIBLIOGRAFIE