Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989

SCURT PREAMBUL DESPRE CARACTERISTICILE POLITIEI POLITICE CEAUŞISTE
Tipologia dictaturii Ceauşescu    
Imperativul disimulării opoziţiei şi a represiunii
Naţionalismul ceauşist        
A sesizat dictatorul nemulţumirea populară?
Lupta de rezistenţă: scurtă introducere Misiunile şi modalităţile „luptei de rezistenţă"
SECURITATEA ÎN MIEZUL EVENIMENTELOR REVOLUŢIEI ÎNTRE 15 Şl 21 DECEMBRIE    
Anticipare şi pregătiri „de luptă"    
Evenimentele de la Iaşi din 14 decembrie
Revoluţia de la Timişoara şi acţiunile Securităţii. Vedere de ansamblu
Preludiul. Cazul Tokes        
Vineri, 15 decembrie 1989. Scânteia Revoluţiei        
Sâmbătă, 16 decembrie        
Duminică, 17 decembrie        
Luni, 18 decembrie        
Marţi, 19 decembrie        
Miercuri, 20 decembrie        
Semnificaţia şi eroismul Timişoarei    
Joi, 21 decembrie. Propagarea Revoluţiei         
VICTORIA REVOLUŢIEI LA BUCUREŞTI
Vineri, 22 decembrie. Dimineaţa hotărâtoare    
Simbioza Ceauşescu-Securitate şi imposibilitatea „diagnosticului"
Retragerea Armatei în Bucureşti    
Sfârsitul jocului    
„Era încă preşedinte"        
Convorbiri cu „flotila specială" a Direcţiei a V        
„Organizez rezistenţă la Târgovişte"     
PLANUL LUPTEI DE REZISTENŢA A SECURITAŢII 
Invazia externă devine pretextul luptei de rezistenţă    
Organizarea luptei    
O redutabilă forţă militară conspirată. Arsenalul Securităţii conform documentelor găsite recent la CNSAS        
Gradul de militarizare al DSS conform revistei Securitatea    
Obiectivele luptei de rezistenţă a Securităţii    
Metodele de luptă    
O mărturie din interior asupra implicării şefului Securităţii în lupta de rezistenţă    
DECLANŞAREA ACŢIUNILOR TERORISTE Şl DIVERSIONISTE SAU A LUPTEI DE REZISTENŢA    
Planificare şi improvizaţie    
Actele teroriste de la MApN    
Atacul asupra Televiziunii    
Iulian Vlad şi Ştefan Guşă au avut acces la mijloacele de comunicare operativă în CC    
Mărturia generalului Ion Hortopan    
Securitatea a folosit din plin armamentul începând din 22 decembrie 1989         
Iulian Vlad nu a dezarmat Securitatea
Iulian Vlad a căutat să asigure armament pentru „lupta de rezistenţă"
Terorişti securişti prinşi la Revoluţie, eliberaţi, apoi participanţi la Mineriadă         
ACŢIUNI TERORISTE Şl DIVERSIONISTE PE TOT „TERITORIUL OCUPAT DE INAMIC"        
In Bucureşti        
Atacuri teroriste şi la alte unităţi militare din capitală    
Diversiunea asupra unităţilor militare, parte integrantă a „luptei de rezistenţă"                    
Consiliul de Război din 23 decembrie 1989 şi evenimentele care au urmat la MApN    
încercarea de decapitare a Revoluţiei. Cazul Trosca la MApN    
Continuitatea contrarevoluţiei. Aceiaşi „mascaţi" la Timişoara şi Bucureşti     
Craiova    
Buzău                
Atacurile asupra unităţilor militare din Brăila    
Acţiuni diversioniste si teroriste la Hunedoara    
Odiseea personală a lui Eduard Ursache, rănit la Revoluţie în Arad
TERORIŞTI IDENTIFICAŢI DREPT CADRE ŞI ASOCIAŢI AI SECURITĂŢII    
Definiţia termenului „terorist"    
Iulian Vlad îşi identifică teroriştii    
Concluzia generalului Nicolae Militaru coincide cu cea a lui Iulian Vlad
Aceleaşi suspiciuni vin şi din partea generalului Ion Hortopan
Raportul Popescu-Necşeşti coincide cu lista lui Iulian Vlad    
Scurtă incursiune in misiunile „patriotice" ale USLA         
O confirmare a identităţii teroriştilor din interiorul DSS    
Mărturiile lui Nicolae Militaru şi Silviu Brucan legate de rolul lui Iulian Vlad şi al Securităţii în lupta de rezistenţă    
Mărturia lui Dumitru Mazilu    
INTERESUL ŞI SCOPURILE POSIBILE URMĂRITE DE SECURITATE
ARMATA SAU SECURITATEA    
Motivul. Problema vinovăţiei pentru Timişoara (şi pentru cei 45 de ani de comunism)    
încrederea dictatorului    
Misiunea instituţională. Posibilităţile strategice, umane, logistice şi de conspirativitate    
CINE ŞI CUM A PUTUT COORDONA „LUPTA DE REZISTENŢĂ" IN ZILELE DE 22-25 DECEMBRIE 1989    
ŞTERGEREA URMELOR ŞI ACOPERIREA CRIMELOR        
Rolul nefast al procurorilor militari    
Dispariţia teroriştilor, a cadavrelor şi a mijloacelor de probă din spitale    
Intimidări şi ameninţări la adresa martorilor şi jurnaliştilor
Procesele şi rechizitoriile trucate ale Revoluţiei    
MISTIFICAREA ADEVĂRULUI
Mitul „amestecului străin"    
„Amestecul străin" a fost acoperirea lui Ceauşescu şi a Securităţii atât pentru represiunea cu muniţie de război, cât şi pentru lupta de rezistenţă    
Cine avea interes în mistificarea Revoluţiei?    
CONCLUZIE DE ETAPA    
Dispreţul, frica şi ura poporului    
Frica Securităţii în decembrie 1989    

ADDENDA
1. Mărturii care confirmă utilizarea gloanţelor şi armelor speciale de către teroriştii din Bucureşti.
2. Diversiunea radioelectronică     
3. Folosirea simulatoarelor de foc la Revoluţie
4. Numărul total al victimelor Revoluţiei
5. KGB-GRU şi „ complotul filosovietic "    
Cum a câştigat Securitatea războiul pentru istoria lui decembrie 1989. O analiză bazată pe probe a rechizitoriului din 5 aprilie 2019 din Dosarul Revoluţiei