Viziuni (vol. 1) - C. G. Jung

... din toamna anului 1930 pana in primavara anului 1934 Jung  a sutinut o serie de seminarii intitulate Interpretarea viziunilor. El propune auditoriului sau studierea „imaginilor inconstiente” ale frumoasei si talentatei Christiana Morgan, procedeu cunoscut sub numele de imaginatie activa.

 

Prelegerile urmaresc dezvoltarea functiei transcendente din vise si viziuni, formarea imaginilor, plastice, mustind de energie, inlantuirea acestora dezvaluind unirea perechilor de contrarii si, deci, parcursul procesului de individuatie. Notele de seminar, care au circulat mult timp intr-un cerc restrans, ne permit sa patrundem in aceasta fascinanta lume a inconstientului colectiv, unde pentru orice sus exista un jos si unde orice exagerare din viata diurna se reflecta, ca intr-o oglinda rasturnata, aratandu-si reversul.

 

Se creaza, astfel, o punte cu rol vindecator intre constiinta scaldata in lumina si partea adesea uitata in umbra a psihicului uman. Circumambuland materialul inconstient al pacientei sale, Jung face apel la mitologie, religie, arta, literatura, reusind, si de aceasta data, sa ofere cititorului adevarate nestemate ale eruditiei sale remarcabile.

 

... la începutul anilor 1930, Hauer era unul dintre puţinii oameni de ştiinţă care cercetau yoga Kundalini. O notă din eseul lui Jung „Wotan" (1936) îi descrie pe Hauer ca pe fondatorul Mişcării Germane a Credinţei, care urmărea „renaşterea religioasă a naţiunii pe bazele ereditare ale rasei germanice. îmboldiţi de interesul lui Jung şi instruiţi de Hauer, întregul grup a început să folosească simbolurile Kundalini ca pe o hartă pe care plasau viziunile lui Morgan şi ca pe un ghid.

 

Nemulţumit de prezentarea adesea protonaţionalistă şi distorsionată a lui Hauer în ceea ce privea yoga Kundalini (24 iunie 1931) şi de confuzia pe care o stârnea în ascultătorii săi şi, de asemenea, influenţat de potenţialul analitic al travaliului lui cu domnişoara de Witt asupra manifestărilor sale fizice ale energiei Kundalini, Jung a întrerupt seminarul în toamna anului 1931 pentru a aprofunda relaţia dintre yoga Kundalini şi psihologia analitică.

 

El a făcut un comentariu pe acest subiect în patru prelegeri, din 12, 19 şi 26 octobrie şi 2 noiembrie 193221, care au surprins nuanţele şi paralelele psihologice esenţiale de care avea nevoie publicul său. în acele prelegeri şi în seminarul de faţă, Jung arată că imageria Kundalini implică o ascensiune şi o coborâre spirituale şi totuşi centrate corporal, analoage călătoriei întreprinse de Morgan prin viziunile ei. Jung a perceput această spiritualitate încorporată ca fiind esenţială dezvoltării feminine.

 

Yoga însăşi implică o meditaţie — similară în multe feluri imaginaţiei active — asupra celor şapte chakra, adică centre energetice din corp, care corespund nivelurilor coloanei vertebrale, precum şi o deschidere a lor. în cadrul acestui sistem energetic yoghin, anumite forme, culori, sunete, imagini de animale şi stări psihice aparţin teoretic fiecărui centru şi sunt manifestate uneori acolo fizic, aşa cum s-au manifestat simptomatic în cazul domnişoarei de Witt.

 

Jung îşi închipuia energia Kundalini ca pe o călătorie a unui şarpe, în sus, de-a lungul coloanei vertebrale, într-o direcţie din ce în ce mai spirituală, la fel cum viziunile lui Morgan au purtat-o de la htonic la sublim. Jung a folosit perspectiva yoghină asupra energiei spinale în mişcare şi expansiune ca pe o hermeneutică, permiţându-i să înţeleagă psihologic semnificaţia arborelui...