Trebuie să îți schimbi viața. Despre antropotehnică - Peter Sloterdijk

Trebuie să îți schimbi viața. Despre antropotehnică - Peter Sloterdijk

„Așa nu se mai poate continua” – criza a devenit astăzi instanța (cândva reprezentată de Dumnezeu) care impune acest imperativ absolut. Printr-o vastă investigație asupra naturii umane, Peter Sloterdijk dezvoltă în Trebuie să îți schimbi viața o antropologie fundamental nouă, subliniind nevoia unei schimbări fundamentale de perspectivă atât asupra individului, cât și asupra societății. În centrul concepției sale despre ființa umană se află ideea cultivării de sine.

Omul care, prin exercițiu repetat, se creează continuu devine o ființă care se transcende pe sine.

PETER SLOTERDIJK (27 iunie 1947) este considerat una dintre marile figuri ale filosofiei contemporane. Între 1968 și 1974 a studiat filosofia, istoria și germanistica la München și la Universitatea din Hamburg, obținându-și doctoratul în 1976. Între 1978 și 1980, Sloterdijk a locuit în ashramul lui Bhagwan Shree Rajneesh (ulterior Osho) din Pune, India. Critica rațiunii cinice (1983) se numără printre cele mai vândute cărți de filosofie ale secolului XX. În perioada 2001-2015, Sloterdijk a fost rectorul Universității de Artă și Design din Karlsruhe, iar din 2002 până în 2012 a fost gazda emisiunii TV Das philosophische Quartett. În 2023-2024 a deținut catedra anuală „L'invention de l'Europe par les langues et les cultures" de la Collège de France (Paris). El este, între altele, autorul lucrărilor: trilogia Sphären, Reguli pentru parcul uman, Derrida, un egiptean, Das SchellingProjekt. Ein Bericht, Zelul față de Dumnezeu. Despre lupta celor trei monoteisme, Mânie și timp, Philosophische Temperamente: Von Platon bis Foucault, Zeilen und Tage (I, II, III). 

CUPRINS:

Introducere. Despre turnura antropotehnică 

PLANETA CELOR CARE EXERSEAZĂ
1. Porunca din piatră. Experiența lui Rilke 37
2. O privire de la distanță asupra stelei ascetice. Proiectul
nietzschean al Antichității 51
3. Numai infirmii vor supraviețui. Lecția lui Unthan 67
4. Arta ultimă a foamei. Arta acrobatică propusă Kafka 97
5. Budism parizian. Exercițiile lui Cioran 115
Intermezzo: Nu există religii — De la Pierre de Coubertin
la L. Ron Hubbard 130

I. CUCERIREA IMPROBABILULUI. Schiță pentru o etică acrobatică
Program. Antropologia exercițiului 167
1. Psihologia înălțimilor. Teoria ameliorării prin reproducere și
sensul lui „dincolo“ 170
2. „Cultura este o regulă monastică“. Crepusculul formelor de
viață și teoria disciplinelor 200
3. Insomniac în Efes. Despre demonii obișnuinței și îmblânzirea lor
cu ajutorul primei teorii 241
4. Habitus și inerție. Tabăra de bază a vieții dedicate
exersării 262
5. Cur homo artista. Despre ușurința imposibilului 283

II. PROCEDURI DE EXAGERARE
Perspective: Repliere în neobișnuit 311
6. Prima formă de excentricitate. Despre izolarea celor care
exersează și dialogul lor cu sine 319
7. Desăvârșit și nedesăvârșit. Cum îi face spiritul perfecțiunii să se
rătăcească în povești pe cei care exersează 356
8. Jocuri de maestru. Despre antrenori în postura lor de garanți ai
artei exagerării 396
9. Schimbarea antrenorului și revoluția. Despre convertiri și
viraje oportuniste 434

III. EXERCIȚIILE MODERNILOR
Perspective: Întoarcerea în lume a subiectului retras în sine 
10. Arta aplicată omului. În arsenalele antropotehnicii 480
11. În spațiul auto‑operativ curbat. Oameni noi între anestezie și
biopolitică 537
12. Exerciții corecte și exerciții eșuate. Pentru o critică
a repetiției 587
Privire retrospectivă. De la reinserția la recăderea subiectului sub
dominația grijii totale 633
O privire în perspectivă. Imperativul absolut 641

RECENZII