Terapia Gestalt. 100 de teme si tehnici fundamentale

Terapia Gestalt. 100 de teme si tehnici fundamentale
Preț: 49,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 390

Alertă stoc

?
Completați adresa dumneavoastră de e-mail
*
?
Codul de siguranță, necesar pentru a face distincție între oameni și programele informatice automate care răspândesc spam

DESCRIERE

Terapia Gestalt. 100 de teme si tehnici fundamentale - Dave Mann …ce este un gestalt? Simplu spus, un gestalt este îndeplinirea a ceea ce fondatorii abordării au numit nevoie organismică (PHG, 1951), pentru a sublinia calitatea trăită a experienţei. Un gestalt reprezintă o experienţă întreagă, ce poate dura diverse perioade de timp, în funcţie de nevoia în cauză. Nevoia de a ne satisface foamea poate fi împlinită în câteva minute, în cazul unei mese „gourmet" ea poate dura mai mult, iar nevoia de a ne satisface „foamea" de o carieră împlinită poate dura mai mulţi ani. Noi, oamenii, suntem fiinţe inerent relaţionale şi de aici rezultă că aceste experienţe sunt formate întotdeauna în raport cu mediul nostru. Există întotdeauna „o interdependenţă între organism şi mediul său" (Perls, 2008: 42). Cel care mănâncă şi hrana consumată interrelaţionează şi fiecare termen al acestui binom îl schimbă pe celălalt. Când o nevoie este satisfăcută, gestaltul este îndeplinit, iar individul este liber să treacă mai departe pentru a se ocupa de alte nevoi, deoarece se creează spaţiu pentru apariţia lor. Deşi un gestalt este o reprezentare a unei singure unităţi de experienţă, nu vreau să dau impresia că teoria gestalt sugereaza că noi ne trăim vieţile deplasându-ne în „stacatto" de la o unitate de experienţă la alta. Gestalturile se întrepătrund şi se desfac unele de altele. De exemplu, în timp ce scriu aceste rânduri îmi apare proeminentă senzaţia unei mâncărimi la nas şi eu voi satisface această nevoie scărpinându-mă la nas, înainte de a ma îndrepta spre ceaşca de cafea pentru a-mi satisface nevoia unei băuturi calde şi plăcute (şi nevoia de cofeină). In timp ce-mi beau cafeaua, proiectez în viitor, gândindu-mă ce va urma acestei secţiuni a cărţii, înainte de a mă întoarce la senzaţia degetelor mele pe tastatură. Veţi observa din această descriere că fiecare gestalt este parcurs în prezent, fie printr-o acţiune propriu-zisă, fie prin imaginaţie. Trecutul persoanei, aşteptările ei, influenţele exercitate de situaţia prezentă şi mediul cultural al individului vor modela împreună modul în care ne formăm şi trecem de la un gestalt la altul. Această călătorie a unei nevoi emergente până la îndeplinirea ei a fost descrisă ca având o serie de etape. Etapele au fost elaborate şi modificate de-a lungul anilor, de când fondatorii au descris conceptualizarea unui gestalt ca parcurgând patru etape pe care le-au numit precontact, angajare în contact, contact deplin, postcontact (PHG, 1951). De atunci, au fost dezvoltate şi ilustrate grafic multe hărţi ale etapelor, în încercarea de a ilustra procesul de parcurgere completă a unei experienţe (un gestalt) DAVE MANN ………………………….. Terapia GESTALT oferă o abordare relaţională, focalizată pe prezent, al cărei nucleu este credinţa fundamentală conform căreia clientul este cel care ştie cea mai bună modalitate de a se ajusta la situaţia sa prezentă. Prin travaliul de extindere a conştientizării, utilizând dialogul şi experimentarea creaţi-vă, terapeuţii gestalt creează clientului condiţiile unei călătorii personale spre starea de sănătate. Cartea oferă un ghid concis al acestei abordări flexibile şi influente. Subiectele abordate includ: -ipotezele teoretice subiacente terapiei gestalt -evaluarea şi diagnosticul procesului în terapia gestalt --teoria câmpului, fenomenologie şi dialog -etică şi valori -evaluare şi cercetare Această carte reprezintă o lectură esenţială atât pentru cei aflaţi în formare în terapia GESTALT, cât şi pentru terapeuţii, consilierii şi psihoterapeuţii care doresc să afle mai multe despre această abordare terapeutică. CUPRINS: Prefata Partea întâi. Hărţi pentru o călătorie terapeutică gestalt: ipoteze teoretice subiacente abordării Capitolul 1. Ce înseamnă gestalt? Capitolul 2. Ce este un gestalt? Capitolul 3. Adaptarea creativă Capitolul 4. Figură şi fond Capitolul 5. Aici şi acum Capitolul 6. Sinele ca proces (selfing) Capitolul 7. Sinele: conceptele de Se, Eu şi personalitate Capitolul 8. Holism şi orientarea sanogenă Capitolul 9. Relaţia gestaltului cu modelul psihiatric/ biomedical Capitolul 10. Continuumul conştientizării Capitolul 11. Individualism şi paradigmele câmpului Capitolul 12. Limita de contact Capitolul 13. Ciclul gestalt al experienţei: formulări timpurii Capitolul 14. Ciclul gestalt al experienţei: dezvoltări ulterioare Capitolul 15. Rezistenţe, întreruperi, moderări ale contactului Capitolul 16. Introiecţia Capitolul 17. Retroflecţia Capitolul 18. Proiecţia Capitolul 19. Confluenţa Capitolul 20. Dimensiuni ale contactului Capitolul 21. Afaceri neîncheiate: efectul Zeigarnik Capitolul 22. Îngrijirea şi indiferenţa creativă Capitolul 23. Teoria paradoxală a schimbării Capitolul 24. Criteriul autonom şi estetic Capitolul 25. Sprijinul ca „ceea ce facilitează” Capitolul 26. Contact şi rezistenţă Capitolul 27. Cele cinci abilităţi Partea a doua. Începutul călătoriei terapeutice: pregătirile şi pornirea Capitolul 28. Cadrul şi contextul terapiei Capitolul 29. Explorarea aşteptărilor, stabilirea contractelor Capitolul 30. Ascultarea poveştii clientului Capitolul 31. Diagnostic de proces Capitolul 32. Evaluarea Capitolul 33. Situaţia clientului Capitolul 34. Funcţiile de contact ale clientului Capitolul 35. Procesul de conştientizare al clientului (trei zone ale conştientizării) Capitolul 36. Transfer, contratransfer şi posibilităţi cotransferenţiale Capitolul 37. Modul în care clientul „se întrupează” Capitolul 38. Planificarea tratamentului: planificarea călătoriei Partea a treia. Călătoria terapeutică Secţiunea întâi. Explorarea câmpului, situaţiei ori a „spaţiului vital” al clientului Capitolul 39. Spaţiul vital şi câmpul Capitolul 40. Privind spaţiul vital printr-o lentilă de dezvoltare Capitolul 41. Spaţiul terapiei ca situaţie prezentă Capitolul 42. Nevoia organizează câmpul Capitolul 43. Investigarea suporturilor clientului Capitolul 44. Vina şi ruşinea ca funcţii ale câmpului Capitolul 45. Un cadru pentru provocare şi experimentare Capitolul 46. Câmpul cultural Capitolul 47. Experimentarea creativă Capitolul 48. Utilizarea metaforei şi fanteziei Capitolul 49. Teme pentru acasă şi exersarea Secţiunea a doua. Focalizarea pe experienţă: fenomenologia în terapia gestalt Capitolul 50. Senzaţii şi sentimente Capitolul 51. Cocreaţie, temporalitate, orizontalism Capitolul 52. Intenţionalitatea: vizarea şi înţelegerea lumii mele Capitolul 53. Husserl şi fenomenologia transcendentală Capitolul 54. Disciplina reducţiei fenomenologice Capitolul 55. Fenomenologia existenţială: „Eu sunt” Capitolul 56. Intersubiectivitate: sunt întotdeauna integrat în experienţa mea Capitolul 57. Participarea la „percepţia” corporală Capitolul 58. Identificarea proiectivă Capitolul 59. Energie, interese, nevoi, vitalitate Capitolul 60. Conştientizare şi conştientizare diminuată Capitolul 61. Tipare de contact Capitolul 62. Lucrul cu visele Secţiunea a treia. Dialogul: emergenţa prin intermediul relaţiei Capitolul 63. Martin Buber: relaţionarea Eu-Tu şi relaţionarea Eu-Obiect Capitolul 64. Intervalul Capitolul 65. Includerea – o notă de prevenire referitor la empatie Capitolul 66. Prezenţa Capitolul 67. Confirmarea Capitolul 68. Angajamentul faţă de dialog Capitolul 69. Nonexploatarea Capitolul 70. A trăi relaţia Capitolul 71. Acordajul Capitolul 72. Atitudinea Eu-Tu, momentul Eu-Tu Capitolul 73. Autodezvăluirea Capitolul 74. Limbajul Capitolul 75. Ruptură şi reparaţie Partea a patra. Devenirea: tranziţii de-a lungul călătoriei Capitolul 76. Agresiunea asupra mediului Capitolul 77. Teoria dezvoltării Capitolul 78. Modelul celor cinci straturi Capitolul 79. Experimentarea Capitolul 80. Dezvoltarea suporturilor clientului Capitolul 81. Polarităţile şi şmecherul/fraierul Capitolul 82. Experienţa „aha” Capitolul 83. Catharsis şi eliberare Capitolul 84. Dezvoltarea procesului de conştientizare a conştientizării Capitolul 85. Terapia individuală şi de grup Capitolul 86. Încheierile Capitolul 87. Autoterapia continuă Partea a cincea. Etică şi valori: repere-cheie pentru orice călătorie Capitolul 88. Graniţele terapeutice Capitolul 89. Evaluarea riscului Capitolul 90. Atenţia faţă de câmpul mai larg Capitolul 91. Lucrul cu diferenţa Capitolul 92. Problematici sexuale Capitolul 93. Atingerea în cadrul terapiei Capitolul 94. Supervizarea gestalt Capitolul 95. Sprijinul terapeutului Partea a şasea. Cercetarea şi evaluarea abordării gestalt: destinaţie şi privire retrospectivă Capitolul 96. Tradiţiile spirituale ale terapiei gestalt şi transpersonalul Capitolul 97. Cercetare şi paradigme adecvate de cercetare Capitolul 98. Aplicaţiile gestaltului dincolo de relaţia terapeutică unu-la-unu şi de grup Capitolul 99. Privire înapoi şi analiză Capitolul 100. Despre incertitudine Bibliografie

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0338 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.