Scurtă istorie a creației. Știința și căutarea originii vieții

Apariția vieții este poate cea mai provocatoare și mai importantă enigmă pe care știința încearcă s-o rezolve. De-a lungul secolelor, cercetarea originii primelor forme de viață a fost asociată cu descoperiri revoluționare din știință, precum microscopul lui van Leeuwenhoek, teoria evoluției prin selecție naturală formulată de Darwin sau dezvăluirea structurii ADN-ului de către Crick și Watson.

 

Bill Mesler și H. James Cleaves II discută fiecare episod important al acestei căutări umane fundamentale în contextul dezbaterilor filozofice, al schimbărilor politice și al dezvoltării cunoașterii pe care o avem despre complexitatea vieții. Scurtă istorie a creației reprezintă astfel o fascinantă explorare atât a enigmei apariției vieții, cât și a naturii descoperirii științifice.

 

 

Prefață
1.  Prin lucrarea Soarelui
Anticii se întreabă de unde provine viața.
Anaximandru explică lumea naturală.
Aristotel scrie despre „generarea spontană“
2. Provando e riprovando
Francesco Redi și metoda științifică.
Rețeta propusă de van Helmont pentru crearea șoarecilor.
„Toată viața își are obârșia într-un ou“
3.  Ochiul de țânțar
Iluminismul transformă știința.
Hooke scrie Micrographia.
Antonie van Leeuwenhoek descoperă lumea microscopică
4.  Laboratorul ateilor
Voltaire adoptă proiectul inteligent.
Ateii profită de pe urma ideilor despre originea vieții.
Buffon cercetează „reproducerea“ ființelor vii
5.  O forță vitală
„Experimentul extraordinar“ al lui Andrew Crosse.
Vitalismul și „fluide imponderabile“.
Cartea Vestiges of the Natural History of Creation captivează Marea Britanie
6.   Suflate inițial de Creator în câteva forme sau numai într-una singură
Beagle își ridică pânzele cu destinația Galápagos.
Originea spe-ciilor câștigă noi adepți.
Charles Darwin își imaginează un „mic lac cald“
7.  Vise plăcute, chiar dacă sunt amăgitoare
Pasteur demontează ideea că „Dumnezeu este inutil“.
Thomas Huxley pregătește o nouă generație.
Teoria microbiană a bolilor în confruntare cu generarea spontană  
8.  Nici un vestigiu al începutului
Vârsta Pământului crește tot mai mult.
J. B. S. Haldane își imagi-nează o entitate „semi-însuflețită“.
Aleksandr Oparin descrie Pă-mântul primordial  
9.  Un laborator terestru
Stanley Miller creează precursorii vieții.
Exobiologia atrage nume-roși oameni de știință.
NASA intră în jocul cercetării originii vieții
10.  Monopolul acidului nucleic
Apollo 11 caută indicii pe Lună.
Sidney Fox și microsferele lui proteinoide.
Crick și Watson descoperă „secretul vieții“
11.  Viață pretutindeni    
O rocă marțiană enigmatică. Panspermia luată din nou în conside-rare.
Viață în meteoriți?
12.  O singură formă primordială  
Ultimul strămoș comun universal.
Revoluția woesiană.
Oamenii de știință își îndreaptă atenția către coșurile hidrotermale
13.  S-a născut o celulă
Nașterea lumii ARN.
 Ingineria genetică deschide noi posibilități.
O nouă geneză? Epilog
Anexă: Rețete de generare a vieții  
Mulțumiri
Note  
Bibliografie