Scrisori către Luciliu - Seneca

Lucius Annaeus Seneca (sau Seneca cel Tânăr), om de stat, filozof și scri-itor latin, s-a născut în anul 4 î. Cr. la Corduba (azi Córdoba), în provincia romană Hispania. În pofida unei sănătăţi precare urcă destul de repede în ierarhia  politică  a  unei  Rome  marcate  de  regimuri  tiranice  și  represive. 

 

Câștigă și faimă literară, scriind tragedii și tratate cu caracter filozofic, literar și știinţific. Este, pe rând, condamnat la moarte de Caligula, apoi de Claudius, exilat opt ani în insula Corsica, apoi numit pretor și preceptor al  tânărului  împărat  Nero.  Timp  de  alţi  opt  ani  Seneca  va  fi  adevăratul  conducător  al  Imperiului  Roman  –  o  perioadă  de  pace  și  prosperitate. 

 

Treptat,  rela  ţiile  sale  cu  Nero  se  răcesc,  iar  acuzaţiile  și  calomniile  se  în-mulţesc, acestea insistând pe contrastul dintre imensa bogăţie a lui Seneca și nobilele precepte stoice pe care le promova. În anul 65, în urma desco-peririi unui complot împotriva lui Nero, în care ar fi fost implicat și Seneca, filozoful este obligat să se sinucidă.

 

 

Introducere
Tabel cronologic
Nota traducătorului:„Supravieţuirea“ operei lui Seneca
CARTEA I
Scrisoarea I (Despre folosirea timpului)
Scrisoarea a II-a (Călătoriile și lectura)
Scrisoarea a III-a (Despre alegerea prietenilor)
Scrisoarea a IV-a (Despre frica de moarte)
Scrisoarea a V-a (Ostentaţia „filozofilor“ și adevărata filozofie)
Scrisoarea a VI-a (Despre adevărata prietenie)
Scrisoarea a VII-a (Înţeleptul și mulţimea)
Scrisoarea a VIII-a (Străduinţele înţeleptului)
Scrisoarea a IX-a (Înţeleptul și prietenia)
Scrisoarea a X-a (Foloasele singurătăţii)
Scrisoarea a XI-a (Filozofia și îndreptarea vieţii)
Scrisoarea a XII-a (Foloasele bătrâneţii; izbăvirea morţii)
CARTEA A II-A
Scrisoarea a XIII-a (Înţeleptul și curajul în faţa vieţii)
Scrisoarea a XIV-a (Grija trupului și grija de suflet)
Scrisoarea a XV-a (Exerciţiile fizice și exerciţiile spirituale).
Scrisoarea a XVI-a (Despre utilitatea filozofiei)
Scrisoarea a XVII-a (Trebuie mai întâi să îmbrăţișăm filozofia;  sărăcia este un bine)
Scrisoarea a XVIII-a (Plăcerile înţeleptului)
Scrisoarea a XIX-a (Despre viaţa liniștită)
Scrisoarea a XX-a (Despre nestatornicia oamenilor)
Scrisoarea a XXI-a (Despre adevărata glorie a filozofului)
CARTEA A III-A
Scrisoarea a XXII-a (Iubitorul de înţelepciune  și mulţimea ocupaţiilor)
Scrisoarea a XXIII-a (Adevăratele plăceri sunt în filozofie)
Scrisoarea a XXIV-a (Despre frica de ce va fi; despre moarte)
Scrisoarea a XXV-a (Primejdiile singurătăţii)
Scrisoarea a XXVI-a (Lauda bătrâneţii)
Scrisoarea a XXVII-a (Nu există plăcere decât în virtute)
Scrisoarea a XXVIII-a (Călătoriile nu folosesc  la însănătoșirea spiritului)
Scrisoarea a XXIX-a (Sfaturi inoportune)
CARTEA A IV-A
Scrisoarea a XXX-a (Trebuie să aștepţi liniștit moartea.  Exemplul lui Bassus)
Scrisoarea a XXXI-a (Bunuri aparente și bunuri adevărate)
Scrisoarea a XXXII-a (Îndemn spre filozofie)
Scrisoarea a XXXIII-a (Maximele filozofilor)
Scrisoarea a XXXIV-a (Felicitare și îndemn)
Scrisoarea a XXXV-a (Nu există prietenie decât între cei buni)
Scrisoarea a XXXVI-a (Liniștea sufletească;  dorinţele mulţimii; dispreţul morţii)
Scrisoarea a XXXVII-a (Filozofia ne dă tăria sufletească)
Scrisoarea a XXXVIII-a (Preceptele filozofilor să fie concise)
Scrisoarea a XXXIX-a (Despre neajunsurile succesului)
Scrisoarea a XL-a (Cum să fie vorbirea filozofului)
Scrisoarea a XLI-a (În orice om virtuos se află un zeu)
CARTEA A V-A
Scrisoarea a XLII-a (Oamenii virtuoși sunt foarte rari)
Scrisoarea a XLIII-a (Înţeleptul trebuie să trăiască tot timpul  ca și cum ar trăi în public)
Scrisoarea a XLIV-a (Adevărata nobleţe stă în filozofie)
Scrisoarea a XLV-a (Deșarta subtilitate sofistică)
Scrisoarea a XLVI-a (După lectura unei cărţi a lui Luciliu)
Scrisoarea a XLVII-a (Sclavii sunt oamen si  trebuie să fie trataţi omenește)
Scrisoarea a XLVIII-a (Despre prietenie  și despre inutilitatea discuţiilor sofistice)
Scrisoarea a XLIX-a (Viaţa este scurtă: nu trebuie s-o cheltuim  cu subtilităţi sofistice)
Scrisoarea a L-a (Oamenii nu-și văd viciile;  dacă le-ar vedea, s-ar vindeca)
Scrisoarea a LI-a (Filozoful să-și aleagă o localitate potrivită)
Scrisoarea a LII-a (Toţi cei ce tind spre înţelepciune au nevoie  de o bună călăuză)
CARTEA A VI-A
Scrisoarea a LIII-a (Cei mai mulţi oameni nu-și cunosc viciile;  filozofia li le arată și le vindecă)
Scrisoarea a LIV-a (Seneca și astmul de care suferă;  atitudinea lui faţă de moarte)
Scrisoarea LV-a (Vila lui Vatia; viaţa liniștită și viaţa trândavă)
Scrisoarea LVI-a (Înţeleptul este pretutindeni liniștit;  păcătosul este în orice loc neliniștit)
Scrisoarea LVII-a (Înţeleptul nu este stăpân pe reacţiile naturale  ale sufletului)
Scrisoarea LVIII-a (Împărţirea fiinţelor după Platon)
Scrisoarea LIX-a (Deosebirea dintre plăcere și bucurie;  despre prostia omului)
Scrisoarea LX-a (Dorinţele vulgului trebuie să fie dispreţuite)
Scrisoarea LXI-a (Seneca declară că este pregătit de moarte)
Scrisoarea LXII-a (Folosirea timpului)
CARTEA A VII-A
Scrisoarea LXIII-a (Nu trebuie să plângem fără măsură moartea unui prieten)
Scrisoarea LXIV-a (Lauda lui Q. Sextius și a filozofilor de altă dată)
Scrisoarea LXV-a (Ce este cauza la Platon, la Aristotel și la stoici;  folosul unor asemenea discuţii)
Scrisoarea LXVI-a (Toate bunurile sunt egale;  toate virtuţile sunt egale)
Scrisoarea LXVII-a (Tot ce este bun este de dorit)
Scrisoarea LXVIII-a (Seneca recomandă lui Luciliu  viaţa liniștită)
Scrisoarea LXIX-a (Desele călătorii dăunează înţelepciunii)
CARTEA A VIII-A
Scrisoarea LXX-a (Curmarea vieţii)
Scrisoarea LXXI-a (Unicul bine: valoarea morală.  Orice bine este egal cu alt bine)
Scrisoarea a LXXII-a (Să părăsim totul spre a îmbrăţișa filozofia)
Scrisoarea a LXXIII-a (Filozofii sunt pe nedrept acuzaţi  că nu sunt buni cetăţeni)
Scrisoarea a LXXIV-a (Nu există alt bine decât ceea ce  este moral)
CARTEA A IX-A
Scrisoarea a LXXV-a (Filozofia nu vânează cuvinte,  ci se îngrijește de suflete)
Scrisoarea a LXXVI-a (Seneca învaţă și la bătrâneţe. Încă o dată:  nu este bine decât ceea ce este moral)
Scrisoarea a LXXVII-a (Despre moartea lui Marcellinus)
Scrisoarea a LXXVIII-a (Nu trebuie să ne înfricoșăm de boli)
Scrisoarea a LXXIX-a (Despre Charybda, Scylla și Etna.  Înţelepţii sunt egali între ei)
Scrisoarea a LXXX-a (Avantajele sărăciei)
CARTEA A X-A
Scrisoarea a LXXXI-a (Datorăm recunoștinţă  celui care ne-a făcut bine dacă apoi ne-a făcut rău?)
Scrisoarea a LXXXII-a (Împotriva lâncezelii.  Împotriva unor arguţii dialectice)
Scrisoarea a LXXXIII-a (Divinitatea privește gândurile  oamenilor. Iarăși despre arguţiile filozofilor, mai ales  cele privitoare la beţie)
CARTEA A XI-A – A XIII-A
Scrisoarea a LXXXIV-a (Lectura și scrisul trebuie să alterneze.  Foloasele lecturii)
Scrisoarea a LXXXV-a (Pasiunile, chiar și moderate,  nu sunt de admis la un înţelept)
Scrisoarea a LXXXVI-a (Ferma lui Scipio și baia lui.  Despre plantarea măslinilor)
Scrisoarea a LXXXVII-a (Despre frugalitate și despre lux.  Bogăţiile sunt un bine?)
Scrisoarea a LXXXVIII-a (Artele liberale nu sunt prin ele însele  un bine: nu contribuie la realizarea virtuţii)
CARTEA A XIV-A
Scrisoarea a LXXXIX-a (Despre părţile filozofiei.  Despre luxul și lăcomia din vremea lui Seneca)
Scrisoarea a XC-a (Lauda filozofiei. Numai ea vindecă sufletul)
Scrisoarea a XCI-a (Despre focul care a distrus orașul Lyon.  Despre nestatornicia lucrurilor omenești;  cugetări despre moarte)
Scrisoarea a XCII-a (Împotriva epicureilor.  Plăcerea nu contribuie la fericirea vieţii)
...
...
...