Ruşinea. Cauzele, multiplele faţete şi mecanismele de vindecare

Una dintre cele mai nocive și mai analizate emoții în cabinetul de psihoterapie, rușinea nu are o singură formă de exprimare. Ea nu apare izolat, ci e parte componentă a unui melanj de timiditate, anxietate, nesiguranță, frică, umilință, dar nu numai. De cele mai multe ori, este un sentiment dureros și sensibil, despre care preferăm să nu vorbim, generând astfel tăcerea și retragerea în sine până la paralizie. Sărăcia, manipularea, cerșetoria, statutul de asistat social, abuzurile și umilințele alterează identitatea și modul în care individul se raportează la comunitatea de care aparține. Astfel, nu este doar legitim, ci și necesar să-i înțelegem mai bine originea și modul în care evoluează, sentimentul de rușine definind într-o măsură foarte mare relațiile sociale și fiind strâns legat de stima de sine.

 

Vincent de Gaulejac sparge cercul tăcerii, oferindu-ne instrumentele prin care să înțelegem mai bine multiplele fațete ale rușinii și ne arată că în spatele acesteia se ascund comori de iubire, sensibilitate și umanitate, care nu reușesc să se exprime. A înțelege, a asculta și a vorbi despre rușine înseamnă a ne elibera de o parte din suferința pe care o provoacă.
 

CUPRINS:

Cuvânt înainte
Introducere

I. MULTIPLELE LATURI ALE RUȘINII
1. „Aveam impresia că totul este greșit“
2. „Locul tău nu este aici!“
3. Căderea copilului-rege
4. „E greu să scapi de rușine“
5. Un „metasentiment“

II. VIOLENȚE UMILITOARE
6. „Sărăcia este o rușine!“
7. „Mi-e rușine, dar mi-e foame“
8. „Este umilitor să fii asistat social“
9. Violențele extreme
10. Identitate rănită

III. POVEȘTI DE VIAȚĂ ȘI ALEGERI TEORETICE
11. Freud și rușinea
12. Sartre și rușinea
13. Camus și rușinea

IV. UN NOD SOCIOPSIHIC
14. Nivelurile rușinii
15. Psihanaliză și sociologie clinică
16. Legături și articulări

V. DEZNODĂMÂNTUL
17. Ambiția, un antidot
18. Mecanismele de apărare
19. Eliberarea de rușine

VI. ÎN FAȚA RUȘINII: ABORDARE SOCIOCLINICĂ
20. „Aveam nevoie să vorbesc despre asta“
21. Rușinea în fața rușinii
22. Rușine și contratransfer

Concluzii
Bibliografie