Regii Dacilor si razboaiele cu romanii

Regii Dacilor si razboaiele cu romanii
Preț: 180,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil - stoc zero
Autor:
Anul publicării: 2013
Pagini: 925 + 64 color

DESCRIERE

Regii Dacilor si razboaiele cu romanii - Dan Oltean …o carte care nu s-a scris niciodată în cei 1906 ani de la distrugerea regalitătii dacice. O lucrare pluridsciplinară, de o asemenea amploare, nu a fost dedicată până acum regilor din Grecia, din Roma, din Britannia, din Gallia, din Germania, din Parthia sau din Orient. Lucrarea întemeiată pe surse istorice clasice, dar si apocrife, prezintă în mod exhaustiv domniile regilor daci: Burebista, Deceneus, Cotiso, Oroles, Dapyx, Zyraxes, Dicomes, Scorilo, Duras, Decebalus. Este, de asemenea, înfătisat pentru fiecare domnie în parte contextul social, politic si militar extern, precum si raporturile cu lumea romană. Pe baza descoperirii, în muntii din jurul Sarmizegetusei Regia, a 13 castre romane si a 16 fortificatii dacice necunoscute până acum, autorul rescrie practic desfăsurarea războaielor dintre daci si romani din anii 101-102 si 105-106. Fragmente din carte: Muntele Sfânt. Întemeierea Sarmizegetusei (anul 65 î.Ch.) Supunerea populaţiilor din sudul şi din vestul Daciei însemna asumarea unui vast proiect de politică externă. Pentru ca acest proiect să reziste trebuia consolidată puterea în interiorul Daciei. Coeziunea internă nu putea porni decât de la un pol de putere unanim acceptat. Acest factor de unitate pandacică îl constituia Muntele Sfânt şi religia practicată aici. Strabon surprinde foarte bine colaborarea dintre rege şi marele preot atât pentru perioada lui Burebista-Deceneus, dar şi pentru veacurile anterioare, mergând până la Zalmoxis: „...întemeiat pe semnele cereşti el făcea prorociri. În cele din urmă l-a convins pe rege să-l facă părtaş la domnie, spunându-i că este în stare să-i vestească voinţa zeilor... Regele lucra în înţelegere cu el, fiindcă vedea că oamenii ajunseseră mult mai ascultători decât înainte. Căci supuşii credeau că regele dă porunca sfătuit de zei” (Geografia, 7, 3, 5). Locul de unde Marele Preot afla poruncile divine şi le trimitea regelui era Muntele Sfânt unde exista o peşteră. Ritualurile desfăşurate la Muntele Sfânt descrise de Strabon se aseamănă foarte mult cu cele relatate de Herodot pentru Zalmoxis câteva secole înainte. Zalmoxis se retrăgea în locuinţa lui subterană pe care unii o numeau peşteră, pentru a le dovedi geţilor că sunt nemuritori, adică pentru a-i iniţia în ritualurile nemuririi, iar marele preot de la Muntele Sfânt se retrage în peşteră pentru a afla voinţa divină. Strabon descrie mai curând o tradiţie anterioară lui Deceneus decât ceea ce se petrecea efectiv în momentul întemeierii regatului. De aceea imaginea marelui preot la Strabon este aceea a unui pustnic care: „...rar se întâlnea cu cei din afară, cu excepţia regelui şi apropiaţilor acestuia”. Această postură ascetică a marelui preot contrastează puternic cu ceea ce afirma gotul Iordanes despre Deceneus, ca despre un învăţător al neamului. În opinia lui Iordanes, Deceneus i-a învăţat pe geţi filosofia, etica, astronomia, semnele zodiacului şi teologia (Getica, 69-71). Strabon şi Iordanes nu se contrazic câtuşi de puţin. Unul vorbeşte despre preoţii de la Muntele Sfânt înainte de momentul în care Burebista şi Deceneus şi-au reunit eforturile pentru constituirea regatului, iar celălalt descrie opera de învăţător al dacilor pe care o înfăptuia Deceneus, după ce planul de formare a marelui regat a fost pus în aplicare. Dacă înainte de Deceneus şi de Burebista, Muntele Sfânt avea mai mult o funcţie oraculară, după constituirea regatului condus de cei doi la Muntele Sfânt vor fi şcoli de astronomie, de filozofie ori de teologie conduse de marele preot. Strabon leagă Muntele Sfânt de peştera lui Zalmoxis şi nu de activităţile spirituale ce se desfăşurau aici pentru perioada regatului, de aceea descrierea muntelui şi a numelui său trebuie să fie specifice pentru perioada anterioară momentului în care Burebista şi Deceneus au început să-şi pună în aplicare planul de politică internă. Iată cum înfăţişează Strabon Muntele Sfânt: „Muntele unde se afla peştera a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el” (Geografia, idem). …………………………… 10) Regele Scorilo (25-69 d.Ch.) Despre regele Scorilo avem trei informaţii provenite din surse foarte diferite. Mai întâi, integrată în cadrul unei opere unitare, Getica, este referirea istoricului got, Iordanes, din secolul 6 d.Ch. Acesta îl aşează pe Coryllus (Scorilo) în lista regilor care au domnit peste daci după moartea lui Burebista. Plasarea lui Scorilo în intervalul dintre Comosicus şi Decebalus (sub numele de Diurpaneus) este o informaţie foarte importantă, la fel ca precizarea faptului că durata acestei domnii s-a întins pe o perioadă de patru decenii: „Plecând şi acesta (Comosicus n.n.) la cele omeneşti, a acceptat scaunul de rege al goţilor Coryllus, care a domnit peste poporul său în Dacia timp de 40 de ani” (Getica,73). Al doilea autor antic care îl aminteşte pe regele Scorilo este Frontinus, ce a trăit şi a scris pe vremea împăraţilor Domiţian şi Traian. În culegerea sa de fapte memorabile despre diverşi comandanţi ai antichităţii este inclus şi regele Scorilo, fiind unicul „strateg” din lumea dacică amintit de autorul roman: „Scorylo, comandantul dacilor, ştiind că poporul său era dezbinat din pricina războaielor civile şi socotind că nu-i nimerit să-i atace (pe romani, n.n.) deoarece unui război cu un duşman din afară s-ar putea restabili înţelegerea între cetăţeni, a pus în faţa concetăţenilor săi doi câini şi pe când se luptau între ei cu îndârjire, le-a arătat un lup. Imediat câinii s-au aruncat asupra acestuia, uitând de cearta lor. Prin această pildă i-a oprit pe daci de la un atac care ar fi adus foloase romanilor” (Stratagemele, 1,10,4). Corelând informaţia din Getica, despre perioada de patru decenii a domniei lui Scorilo şi cea adusă în discuţie de Frontinus, potrivit căreia regele s-a împotrivit războiului cu romanii, putem trage concluzia că regele dac a fost un promotor al păcii în raport cu imperiul roman. Din punct de vedere cronologic singura perioadă lungă de timp în care nu sunt cunoscute războaie între daci şi romani este cea dintre anul 26 d.Ch. şi anul 69 d.Ch., adică un interval de 43 de ani. În acestă perioadă putem întegra fără nici o dificultate domnia regelui Scorilo. Totuşi un rege al păcii nu putea să stăpânească o perioada atât de lungă un popor al războiului, aşa cum erau dacii. Scorilo nu putea să domnescă 40 de ani, la fel ca şi împăratul Augustus, fără să fi făcut nimic memorabil. Prestigiul său în lumea dacică nu se datorează păcii cu romanii, ci mai degrabă unei victorii pe care a obţinut-o împotriva acestora. Uriaşul său renume printre daci a fost câştigat ca urmare a campaniei victorioase din Moesia din iarna anilor 25-26 d.Ch…. CUPRINS Introducere Cronologia evenimentelor I.SURSE CONSACRATE ŞI APOCRIFE II. MARELE REGAT AL LUI BUREBISTA 1)Situaţia politică externă din perioada în care Burebista era prinţ 2)Originile lui Burebista 3)Campania din Tracia şi Macedonia (76-74 î.Ch) 4)Campania din Illiria (70-67 î.Ch.) 5)Muntele Sfânt. Întemeierea Sarmizegetusei (anul 65 î.Ch.) 6)Campania pontică (60-55 î.Ch.) 7)A existat o campanie împotriva bastarnilor? 8)Arhitectura militară. Centura de cetăţi din jurul Sarmizegetusei Regia 9)Armata lui Burebista 10)Reformele morale şi religioase ale lui Deceneus. Principii de filosofie aplicată 11)Războiul civil dintre Caesar şi Pompeius. Implicarea marelui rege Burebista 12)Ultimii ani de viaţă ai lui Burebista 13)Concluzii III. DESTRĂMAREA REGATULUI LUI BUREBISTA. EPOCA MICILOR REGATE 1)Introducere 2)Situaţia politică şi militară din zona balcano-danubiană după moartea lui Caesar până la bătălia de la Philippi (44-42 î.Ch.) 3)A existat regele Koson? 4)Situaţia politică şi militară din Italia, Peninsula Balcanică şi din Orient între bătăliile de la Philippi şi Actium (42-31 î.Ch.) 5)Războiul illiric al lui Octavianus (35-33 î.Ch.). S-a întâlnit regele dac Cotiso cu Octavianus la Segestica în anul 35 î.Ch.? 6)Implicarea regelui get Dicomes în conflictul dintre Marcus Antonius şi Octavianus (anul 31 î.Ch.) 7)„Stăpânirea” regelui dac Cotiso în teritoriile mysilor, tribalilor şi dardanilor(32-29 î.Ch.) 8)Expediţiile lui Licinius Crassus împotriva bastarnilor, geţilor şi tracilor (29-28 î.Ch.) 9)Regatele getice ale lui Dapyx şi Zyraxes. Localizarea cetăţii Genucla 10)Regele Oroles, „aliat şi prieten” al romanilor (anul 27 î.Ch.) 11)Războiul roman împotriva pannonilor (13-10 î.Ch). Primul atac dacic asupra imperiului roman (10 î.Ch.) 12)Expediţia generalului M. Vinicius pe Valea Mureşului. Istoria unei confuzii 13)Războiul batonian (6-9 d.Ch.). Atacul dacic şi sarmatic asupra provincieiromane Moesia (7 d.Ch.) 14)Campaniile militare din nordul Dunării împotriva dacilor şi sarmaţilor întreprinse de generalul Cn. Cornelius Lentulus (7-8 d.Ch.) 15)Înfrângerea lui Varus în Germania (9 d.Ch). „Agitaţia dacică (11 d.Ch.). Cucerirea cetăţilor Aegyssus (12 d.Ch.) şi Troesmis (13 d.Ch.) 16)Mutarea a 50000 de geţi în sudul Dunării (4 d.Ch). Constituirea provinciei romane Moesia IV. PACEA LUI AUGUSTUS 1)Extinderea frontierelor romane până la Rhin şi Dunăre 2)Pacea lui Augustus 3)Regii aliaţi de la frontierele imperiului 4)Pasivitatea dacilor în timpul revoltei legiunilor din Pannonia şi Germania (14 d.Ch.) 5)„devastarea Moesiei de către daci şi sarmaţi” (25-26 d.Ch.) 6)Transferarea sarmaţilor iazigi pe teritoriul dintre Dunăre şi Tisa 7)Transferarea a 100.000 de „transdanubieni” în Moesia (63 d.Ch.) 8)Regii Sarmizegetusei de la Deceneus la Scorilo 9)Acordurile politice dintre regii daci şi conducătorii romani (perioada 48î.Ch.- 69 d.Ch) 10)Regele Scorilo (25-69 d.Ch.) V. SITUAŢIA POLITICĂ ŞI MILITARĂ DIN ANII 68-69 d.Ch. 1)Criza politică şi militară din imperiul roman 2)Atacurile sarmaţilor roxolani în Moesia (iarna 67-68 d.Ch., iarna 68-69 d.Ch., iarna 69-70 d.Ch.) 3)Atacul dacilor în Moesia (toamna 69 d.Ch.) 4)Regele Duras (69-86 d.Ch.) 5)Cometa din anul 69 d.Ch. VI. EPOCA REGELUI DECEBALUS A)PERIOADA 63-96 d.Ch. 1)„semnele sfârşitului” pentru imperiul roman 2)Caracterul împăratului Domiţian (81-96 d.Ch.) 3)Caracterul regelui Decebalus (86-106) 4)Ascendentul militar al batavilor, chattilor, suebilor, iazigilor, roxolanilor şi parţilor faţă de daci în anul 85 d.Ch. 5)Războiul dacic din Moesia (iarna 85-86 d.Ch.) 6)Cometa Halley în timpul războiului dacic din iarna anului 85 d.Ch. 7)Primul război dacic al lui Domiţian. Expediţia militară condusă de Cornelius Fuscus (vara 86 d.Ch.) 8)Prinţul Diurpaneus devine regele Decebalus (vara anului 86 d.Ch.) 9)Al doilea război dacic al lui Domiţian. Expediţia militară condusă de Tettius Iulianus (vara-toamna 88 d.Ch.) 10)Pacea din anul 89 d.Ch. şi consecinţele ei B) PERIOADA 96-101 d.Ch. 1)Uciderea lui Domiţian (96 d.Ch.). Damnatio memoriae. Anularea tratatului cu dacii şi încetarea stipendiilor 2)Scopul şi cauzele războiului roman din anii 101-102 3)Pregătirile de război în tabăra romană 4)Pregătirile de război în tabăra dacică C)PRIMUL RĂZBOI DACIC: OPERAŢIUNILE DIN ANUL 101, DIN IARNA 101-102 ŞI DIN PRIMĂVARA 102 1)Declanşarea războiului. Armatele romane trec Dunărea 2)Superstiţiile lui Traian. Solia burilor 3)Înaintarea primei coloane romane prin Banat, între Translederata şi Tibiscum 4)Înaintarea celei de-a doua coloane romane prin Banat, între Dierna şi Tibiscum 5)Înaintarea celei de-a treia coloane prin nord-vestul Olteniei, între Drobeta si Plesa (Bumbesti) 6)Reunirea primelor doua coloane la Tibiscum. Înaintarea spre Portile de Fier ale Transilvaniei 7)Fortificatiile dacice de la Portile de Fier ale Transilvaniei-Tapae 8)Batalia de la Tapae 9)Actiunile militare si diplomatice din toamna anului 101 10)Razboiul din Moesia Inferior si Tracia purtat de coalitia daco-bastarno-roxolana (iarna 101-102) 11)Trecerea Dunarii. Înaintarea armatei bastarne prin centrul Traciei. Batalia de la Nicopolis ad Istrum 12)Înaintarea armatei roxolane prin estul Moesiei Inferior si Traciei 13)Înaintarea armatei dacice în sudul Traciei. Batalia de la Nicopolis ad Nestum 14)Retragerea armatelor dacice, bastarne si roxolane spre Dunare. Batalia de la Tropaeum Traiani 15)Semnificatia monumentului triumfal de la Adamclisi 16)Revenirea armatelor romane în Dacia (primavara-vara anului 102) D)PRIMUL RAZBOI DACIC. OPERATIUNILE DIN VARA ANULUI 102: ÎNCERCUIREA SARMIZEGETUSEI REGIA a)Frontul sudic (Bumbesti-Comarnicel) 1)Înaintarea unitatii militare din castrul de la Plesa-Bumbesti prin Pasul Vâlcan. Atacul asupra cetatii de la Banita. Înaintarea spre Vf. Comarnicel. Castrul recent descoperit de la Poienile Taii 2)Înaintarea unitatii militare din castrul de la Bumbesti-Vârtop pe plaiurile din stânga Jiului. Atacul asupra cetatii de la Banita. Înaintarea spre Vf. Comarnicel prin Poienile Taii 3)Înaintarea unitatii militare din castrul de la Bumbesti-Gara prin Muntii Parâng. Castrul inedit de la Coasta lui Rus Mica. Parcursul spre Vf. Comarnicel pe la castrul de sub Vf. lui Patru. B arajele militare dacice recent descoperite de pe Culmea Sureanu 4)Parcursul coloanei romane din Valea Streiului la Comarnicel. Castrul de la Jigorul Mare. Drumul dintre cetatea dacica de la Banita si Sarmizegetusa Regia. Castrul roman inedit de la Meleia. Zidul dacic inedit de pe Culmea Drugu 5)Tabara militara romana de la Comarnicel. Tabara militara si fortificatiile dacice inedite de la Dealul Negru. Principala batalie de pe frontul sudic 6)Atacul cavaleriei maure conduse de Lusius Quietus b)Frontul vestic (Valea Streiului-Ponorici-Poiana Omului) 1)Fortificatiile dacice si romane cunoscute/inedite de la Pui, Federi si Fizesti 2)Fortificatiile dacice si romane cunoscute/inedite de pe Dealul Fetii, Dealul Magulici, Dealul Robului si Colina Cornatel 3)Barajul militar dacic de la Ponorici. Noutatea structurilor arhitectonice. Functiile sistemului de aparare 4)Bataliile de la Dealul Robului si de la Ponorici 5)Barajul militar dacic din Poiana Omului. Batalia de pe Dealul Rotunda c)Frontul nordic (Valea Luncanilor-Costesti si Blidaru; Valea Orastiei-Prisaca si Fata Cetei) 1)Cetatea de la Costesti. Elemente de arhitectura sacra. Triplul sistem de fortificatii al cetatii 2)Cetatea Blidaru. Fortificatii inedite. Noutatea structurilor arhitectonice. Functiile sistemului de aparare 3)Fortificatia dacica de la Prisaca. Presupusa cetate de la Vf. lui Hulpe. Asezarile civile de la Dealul Aninesului si Fata Cetei. Presupusa asezare civila de la Comarnicelul Cetei 4)Castrele romane de la Orastioara de Sus si Târsa. Castrele romane inedite de la Chitid, Bosorod-Vâlcele si Ocolisul Mic. Totalul efectivelor romane pe frontul nordic 5)Atacul principal al trupelor de pe frontul nordic. Asedierea si cucerirea cetatii de la Costesti 6)Operatiunile militare de pe flancul drept. Atacul asupra cetatii de l a Blidaru. Identitatea unitatii militare din castrele de la Chitid si Târsa 7)Operatiunile militare de pe flancul stâng. Identitatea unitatii militare din castrul de pamânt de la Orastioara de Sus. Atacul asupra fortificatiei de la Prisaca si a asezarii civile de la Fata Cetei. Capturarea surorii lui Decebalus E)PACEA DIN ANUL 102 1)Pozitiile ocupate de trupele romane în jurul Sarmizegetusei Regia în vara anului 102 2)Pozitiile ocupate de trupele romane în celelalte regiuni ale regatului dacic în vara anului 102 3)Tratatul de pace din anul 102 F)PERIOADA DINTRE RAZBOAIE (anii 102-104) 1)Statutul teritoriilor dintre Dunare si Carpati cucerite de romani 2)Fortificatiile Sarmizegetusei Regia în perioada 65 î.Ch.-104 d.Ch. G)AL DOILEA RAZBOI DACIC (anii 105-106) 1)Strategia militara a împaratului Traian 2)Strategia militara a regelui Decebalus 3)Motivul nerespectarii tratatului de pace din anul 102 de catre regeleDecebalus 4)Atacul lui Decebalus asupra sarmatilor iazigi din Câmpia Tisei 5)Refacerea fortificatiilor Sarmizegetusei Regia (iunie 104-iulie 106) 6)Declararea starii de razboi de catre senatul roman 7)Itinerariul lui Traian pâna la Dunare 8)Regele Decebalus convoaca mobilizarea armatei 9)Încercarea de asasinare a împaratului Traian 10)Capturarea lui Cn. Pompeius Longinus, guvernatorul provinciei Moesia Superior 11)Atacul dacic asupra garnizoanei romane de la Ulpia Traiana si a barajelor militare de la Portile de Fier ale Transilvaniei 12)Aliantele regelui Decebalus cu bastarnii si burii. Încercarea de alianta cu partii 13)Itinerariul lui Traian între Drobeta si Sarmizegetusa Regia 14)Asediul Sarmizegetusei Regia (prima jumatate a lunii iulie 106) 15)Asediul capitalei dacice. Etapa întâi. Atacul asupra triplului baraj si a zidurilor din partea de vest si sud-vest a Sarmizegetusei 16)Asediul capitalei dacice. Etapa a doua. Atacul asupra zidurilor din partea de sud a Sarmizegetusei 17)Asediul capitalei dacice. Etapa a treia. Romanii construiesc un agger în partea de vest a cetatii. Dacii parasesc Sarmizegetusa 18)Au participat refugiati evrei la luptele pentru apararea Sarmizegetusei Regia? 19)Soarta aparatorilor Sarmizegetusei Regia 20)Romanii demoleaza complet cladirile Regiei si zidul cetatii, apoi demanteleaza sanctuarele 21)Romanii construiesc un castru pe locul Regiei si în interiorul fostei cetati dacice 22)Deplasarea frontului pe Valea Muresului 23)Retragerea regelui Decebalus si a armatei sale în Muntii Apuseni 24)Ultimul contraatac al regelui Decebalus 25)Tezaurul regilor daci 26)Sfârsitul regelui Decebalus 27)Orientarea castrelor din Transilvania si etapele razboiului din anul 106 28)Copiii si urmasii regelui Decebalus Bibliografie Index

RECENZII

Rating general
5 (1 recenzie)
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stea
0
Spune-ne opinia ta despre acest produs!
scrie o recenzie
5
Carti bune,istorie adevarata dar pretul cam piperat in general.

Titluri de aceiași autori

Created in 0.0254 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.