Radacini nostratice in limba romana - Mihai Vinereanu

Radacini nostratice in limba romana - Mihai Vinereanu
-4,9%
Preț: 57,00 lei
59,95 lei (-4,92%)
Disponibilitate: în stoc la furnizor
ISBN: 978-973-8160-40-8
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 146

DESCRIERE

Radacini nostratice in limba romana - Mihai Vinereanu
 
... autorul, dr. Mihai Vinereanu, dezvoltă cea mai modernă concepţie în lingvistica mondială, cea a limbilor nostratice, din care s-au dezvoltat indo-europenele, altaicele, sumeriana etc. Rezultă cca 400 de cuvinte din limba română ca având rădăcini nostratice, vechi de cca 15000 de ani.
 
...încă de la începutul lingvisticii comparative indo-europene au existat unele speculaţii conform cărora această familie de limbi nu este una izolată şi, chiar mai mult, că s-ar putea înrudi cu alte familii de limbi, în special cu cele uralice şi afroasiatice, dar rezultatele nu au fost deloc spectaculoase, în ultima jumătate de secol situaţia a început să se schimbe.
 
Astfel, unii lingvişti din fosta Uniune Sovietică au început să acorde mai multă atenţie acestei ipoteze. Avem în vedere, în mod deosebit, pe Vladimir M. Illic-Svityc şi Aaron Dolgopolsky care la început au lucrat independent, apoi au început să colaboreze. Cei doi lingvişti au reuşit să demonstreze pentru prima oară că mai multe familii de limbi din Eurasia Centrală şi de Nord, precum şi o serie de limbi din Orientul Mijolciu şi Nordul Africii sânt înrudite din punct de vedere genetic.
 
Ei au ales pentru acestea denumirea de Nostratică, de la latinescul "nostras" (ai noştri), după o propunere a lui H. Pedersen. Această descoperire este similară cu cea făcută de către Sir William Jones (1746-1794), judecător englez care a trăit o vreme la Calcutta. Nevoit să cunoască legislaţia din India, a trebuit să înveţe limba sanskrită. Astfel, a constatat că limba sanskrită se înrudeşte destul de mult cu greaca şi latina, iar acest lucru, susţinea el, nu putea fi o simplă coincidenţă. Această descoperire a dus ulterior la dezvoltarea indo-europenisticii.
 
In ultimele decenii, bazându-se pe noi date arheologice şi genetice, cercetătorii au ajuns la concluzia că primii oameni îşi au originea în Africa, de unde au migrat mai întâi în Orientul Apropiat, trecând peste istmul care uneşte Africa şi Eurasia. Mai târziu, în decursul mai multor mii de ani, s-au răspândit pe celelalte continente.

In ceea ce priveşte limba nostratică, aceasta a început să se dezintregreze încă din spaţiul iniţial, cu cca 17000 - 18000 de ani în urmă, deşi acest lucru ar fi putut avea loc şi cu câteva mii de ani mai înainte, în orice caz in perioada pre-neolitica.
 
într-un articol publicat încă in 1965 Illic-Svityc susţine că există 607 rădăcini nostratice. Pe de altă parte, Dolgopolski crede că ar fi vorba de aproximativ 1900 de astfel de rădăcini. în 1994, Allan Bomhard şi John C. Kerns publică The Nostratic Macrofamily lucrare de mare importanţă pentru limbile indo-europene, comparabilă cu Indogermanisches etymologisches Worterbuch, a lui Julius Pokorny. In lucrare sânt citate cca 25. 000 de forme lexicale (cuvinte) din limbile nostratice.

Din macro-familia Nostratică fac parte familia indo-europeană (greaca, illira, traco-daca, frigiana, sanskrita, iraniana, limbile celtice, baltice, italice, germanice, slave, armeana etc), familia afroasiatica (akadiana, egipteana, copta, aramaica, ebraica, feniciana, araba, asiriana, berbera, etiopiana, sudaneza etc), familia kartveliană (caucazienele de sud, georgiana, mingreliana, svan şi zan), familia uralica (maghiara, finlandeza, estoniana etc), familia altaică (mongola, turca, azera, tătara etc.), familia dravidiană (tamil, kannada, malayala etc) şi sumeriana, care reprezintă o familie aparte. în afara familiei nostratice rămân toate celelalte limbi, cum ar fi familiile de limbi amer-indiene, africane, australiene, polineziene, sino-tibetane, iar pe continentul european mai subravieţuiesc basca şi caucazienele de nord.

Joseph Greenberg, în al său Essays in Linguistics (1957), susţine că singura modalitate de a descoperi înrudirea genetică între limbi este compararea acestora din punct de vedere morfologic, fonologie, semantic şi lexical. Pentru a stabili legături genetice reale între anumite limbi sau grupuri de limbi el consideră că un factor important este asemănarea semantică a formelor lexicale comparate. în acest sens, trebuie menţionat faptul că, şi în lingvistica românească, de multe ori factorul semantic a fost neglijat atunci când s-a stabilit etimologia unor cuvinte. în consecinţă, autorii dicţionarelor etimologice ale limbii române au făcut multe erori în stabilirea etimologiei unor cuvinte româneşti.

Astăzi, sântem în măsură să apreciem că este foarte posibil ca şi alte familii de limbi să fie înrudite cu cele incluse în macro-familia nostratică. Există mai multe ipoteze cu privire la momentul când a apărut limbajul uman...

CUPRINS:
 
INTRODUCTION
INTRODUCERE    
LISTA ABREVIERILOR    
NOSTRATIC ROOTS IN ROMANIAN LANGUAGE
RĂDĂCINI NOSTRATICE ÎN LIMBA ROMÂNĂ    
INDEX OF ROMANIAN WORDS WHICH DERIVE FROM NOSTRATIC ROOTS
INDEX DE CUVINTE DIN LIMBA ROMÂNĂ CARE PĂSTREAZĂ RĂDĂCINI NOSTRATICE    
REFERENCES
BIBLIOGRAFIE    
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0304 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.