Psihodrama - Anne Ancelin Schützenberger

... psihodrama este un instrument terapeutic prin care individul se eliberează de inhibiţii sau traume, urmărindu-se readucerea lor la suprafaţă, prin jocuri de rol, într-o acţiune improvizată, un fel de commedia dell’arte, aplicată unei situaţii trăite.

 

Punând în dinamică ansamblul fenomenelor psihice, psihodrama este fie o terapie – prin deblocarea şi eliberarea unor sentimente refulate sau inhibate, fie o pedagogie a relaţiilor interpersonale – prin antrenarea spontaneităţii, a formării unei percepţii corecte asupra celorlalţi şi a relaţiei cu aceştia, fie o accedere la propria persoană, la sinele nostru profund.

 

Psihodrama este o experiență personală intensă, însoțită de răscoliri ale trecutului și de conștientizări, de reacții corporale și uneori psihosomatice. Esența psihicului nu se poate vehicula doar prin limbaj. Vorbirea vie și spontană se completează cu gestica, cu partajarea activității, cu schimbul, cu întâlnirea, cu interacțiunea, cu nonverbalul comunicării profunde. Psihodrama eliberează inhibiții, dificultăți, traume trecute, prin readucerea lor la suprafață; ea operează un catharsis al trecutului în prezent sau al  viitorului  în  prezent, prin reprezentarea dramatică a conflictelor, cu intensitate emoțională...

 

 

Introducere: Psihodrama în științele umane

Partea întâi
Istoria psihodramei

CAPITOLUL I. De la teatrul spontan la teatrul terapeutic

CAPITOLUL II. Introducere în psihodramă și în conceptul de spontaneitate creatoare
Definiții
Ce este psihodrama?
Grupul
Spontaneitatea
Condițiile unei ședințe reușite, care acționează în profunzime

Partea a doua
Tehnica psihodramei

CAPITOLUL III. Câteva aspecte tehnice
Generalități
Instrumente
Cine interpretează?
Forme de producție sau de acțiune dramatică
Organizarea ședințelor

CAPITOLUL IV. Punerea în mișcare și apariția protagonistului
Considerații generale
Diversele forme de punere în mișcare
Modalități de punere în mișcare
Agenții punerii în mișcare

CAPITOLUL V. Acțiunea
Pregătirea protagoniștilor pentru acțiune
Jocul dramatic, producția

CAPITOLUL VI. Participarea auditoriului, ecourile grupului, revenirea la grup
Scopurile revenirii la grup
Ecouri personale
Discutarea sesiunii

Partea a treia
Observarea unui grup și exemple de psihodramă

CAPITOLUL VII. Probleme și implicații ale observației în grupuri
De ce să observăm?
Dificultățile observației
Obiectivitatea în observare este posibilă în științele umane?
A fi implicat fără a te implica
Ce grupuri observăm în psihologia socială și în terapia de grup?
Observarea grupurilor de formare sau grupurilor de sensibilizare
Exemple de observare

CAPITOLUL VIII. Câteva exemple de psihodramă

CAPITOLUL IX. 130 de tehnici clasice de psihodramă

Glosar de concepte și câteva tehnici psihodramatice dezvoltate de Moreno și de psihodramatiști americani și francezi

Concluzie
Postfață la prezenta ediție
Câteva referințe istorice referitoare la psihodramă
IAGP – Asociația Internațională de Psihoterapie de Grup
Istoricul începuturilor psihodramei în Franța și în Europa de Vest
Lista „directorilor de psihodramă“ de la Institutul Moreno (1968)