Plictiseala la copii și adolescenți. O perspectivă psihologică

În era tehnologiei și a generației Z, volumul de față oferă informații prețioase cu privire la cauzele apariției plictiselii la copii și adolescenți, tendințele și manifestările acesteia în diferite contexte actuale, dar și strategii eficiente prin care putem transforma plictiseala într-o forță motivațională, care să alimenteze nevoia de stimuli noi, de soluții creative, să dezvolte deprinderi de autocontrol, să îmbunătățească sănătatea mintală, contribuind în cele din urmă la starea de bine a copilului și a adolescentului de astăzi.

 

 

Prezentarea autorilor.
Cuvânt-înainte (Elena Bonchiş)

 

Capitolul 1. Plictiseala maladie a lumii moderne?
(Elena Bonchis)
1. Plictiseala. Scurt istoric.
2. Plictiseala - trăsătură versus stare
3. Tipuri de plictiseală
4. Teorii asupra plictiselii: psihanalitice, environmentale, atenționale, funcționale.
5. Poate fi plictiseala măsurată?
6. Despre beneficiile plictiselii.

 

Capitolul 2. Plictiseala
- o experiență emoțională distinctă de boreout, burnout, anhedonie (Elena Bonchis)
1. Introducere.
2. Sindromul boreout.
3. Sindromul burnout.
4. Anhedonia sau reducerea/pierderea experienţei plăcerii
5. Despre boreout, burnout şi anhedonie în copilărie şi adolescență

 

Capitolul 3. Plictiseala la vârsta copilăriei (Elena Bonchis).
1. Copilul - un mic om de ştiinţă sau un ucenic?
2. Plictiseala ocazională. Manifestări şi beneficii. Opinii pro şi contra
3. Plictiseală cronică versus lene
4. Perseverența - antidotul plictiselii.
5. Sfaturi/sugestii pentru părinţi

 

Capitolul 4. Tendinţa spre plictiseală la vârsta adolescentei
(Delia Bîrle, Adela Lazăr)
1. Caracteristici ale vârstei adolescenţei
2. Adolescenții şi plictiseala
3. Autoreglarea şi rolul ei în gestionarede plictiseală.
4. Plictiseala în clasă
5. Tendinţa spre plictiseală şi dependenţele specifice vârstei adolescenţei
6. Plictiseala la adolescenţi în contextul pandemiei de COVID-19
7. Cum pot fi ajutați adolescenții? Recomandări specifice contextelor semnificative.

 

Capitolul 5. Plictiseala în context şcolar. Manifestări, cauze,
strategii de predare-învățare pentru a face față plictiselii (Daniela Roman)
1. Plictiseala academică şi provocările lumii contemporane.
2. O privire sintetică asupra plictiselii în context şcolar
3. Perspective de analiză a plictiselii academice. Ce spun studiile
4. Educație, plictiseală şi conectivitate. Strategii academice
de predare-învățare pentru a face față plictiselii
5. Concluzii

 

Capitolul 6. Plictiseala academică şi motivația. Strategii
de coping (Cecilia Sas, Gabriela Maria Adriana Şandor)
1. Şcoala este plictisitoare?.
2. Plictiseala academică şi motivația
3. Strategii de coping

 

Capitolul 7. Plictiseala şi jocurile video (Marius Drugas)
1. Introducere
2. Plictiseala - implicații asupra designului jocurilor video
3. Jocurile video active. De ce ne plictisim (şi) de ele?.
4. Jocurile video violente. Agresivitatea
şi predispoziția spre plictiseală.
5. Jocurile video educative sunt plictisitoare?
6. Pot computerele să ne detecteze plictiseala?
7. Concluzii

 

Capitolul 8. Plictiseala şi comportamentul alimentar
(Joana Drugas)
1. Introducere
2. Comportamentul alimentar generat de emoţii
3. Plictiseala ca determinant al comportamentului alimentar
4. Bunătăţile alimentare ca recompensă sau simplă
strategie de evitare a plictiselii?
5. Strategii de gestionare a comportamentului alimentar
în momentele de plictiseală.

 

Capitolul 9. Plictiseala cronică - predictor al depresiei
(Camelia Maria Dindelegan).
1. Contexte clinice ale instalării plictiselii
2. Plictiseala ca precursor al depresiei
3. Plictiseala ca manifestare a depresiei la copi şi adolescenţi
4. Tehnici de prevenire a plictiselii în rândul copiilor şi adolescenţilor
5. Intervenţia în cazul plictiselii ca formă a depresiei

 

Capitolul 10. Plictiseala şi starea de bine (well-being)
(Cristina Marina Ghiţă, Georgeta Pânişoară)
1. Delimitări conceptuale: starea de bine şi plictiseala
2. Starea de bine - construct multidimensional. Relaţia cu plictiseala.
3. Calitatea vieţii, satisfacția vieţii şi starea de bine
4. Relația dintre autoeficacitate, stare de bine şi plictiseală
5. Optimismul şi starea de bine.