Pământul şi Ţara în Evul Mediu românesc (secolele XIII-XVI)

Pământul şi Ţara în Evul Mediu românesc (secolele XIII-XVI) - Ioan-Aurel Pop

Lecția pământului în cultura română trimite la timpuri mitologice. Pe atunci, nu se puteau imagina viața în afara pământului și pământul în afara vieții. De aceea, oamenii datorau un respect sacru față de pământ, pe care-l adorau aidoma apei, focului și aerului. Românii nu au făcut excepție de la această viziune, adorând pământul ca pe-o zeitate, cinstindu-l și, mai presus de toate, lucrându-l cu grijă, ca să producă hrană, să ofere adăpost și să ocrotească viața.

 Academicianul Ioan-Aurel Pop ne oferă, în prezentul volum, o minuțioasă analiză a locului deținut de pământ – și de proprietatea asupra pământului – în epoca medievală românească, însă cu dese trimiteri și la realitățile europene ale perioadei. Iar preocupările sale nu se limitează la aspectele economice, sociale sau juridice, ci le vizează și pe cele legate de identitatea națională, plasate în acest context. Așa că, în mod firesc, nu uită să compare mereu situațiile existente, într-o privință sau alta, în Moldova, Muntenia și Transilvania. 

Pământul în secolul al XIII-lea în interiorul și în afara arcului Carpaților • Din ce era formată o moșie? • Pământul, stăpânii și supușii în Țara Românească și Moldova în Evul Mediu • Moștenirea pământului de către femei • Legăturile dintre oameni și rostul lor; numele de Țara Românească în Evul Mediu • Concluzii: sentimentul pământului la români

CUPRINS:

Notă asupra lucrării
Prolog
Generalități
Pământul în secolul al XIII-lea în interiorul şi în afara arcului Carpaţilor
Conducători politici români și țările lor (secolul al XIII-lea)
Denumirile pământului/moşiilor (terra, possessio, villa, praedium, sessio)
Din ce era formată o moşie?
Pământul juzilor sau cnezilor: judecia și cnezatul
Domeniul regal în Transilvania
Mecanismele acordării donației funciare în Ungaria post-arpadiană.
Disputa pentru Țara Hațegului dintre voievozii români şi regii ungari
în secolul al XIII-lea
Pământul, stăpânii şi supușii în Țara Românească și Moldova în Evul Mediu
Controlul domniei asupra teritoriilor stăpânite în Transilvania de Mircea cel Bătrân 
Despre "moldovenii" din Maramureş
Urmaşii lui Dragoş, descălecătorul Moldovei, în Maramureș și Ungaria
Tăria daniilor domneşti şi Sinodul de la Niceea (325 d. Hr.)
Hotarul dintre Transilvania şi Ţara Românească
Folosinţele şi aparținătoarele. Monopolurile senioriale
Moştenirea pământului de către femei
Stăpânirea superioară a suveranului (dominium eminens); darea calului şi prădalica
Legăturile dintre oameni şi rostul lor, numele de Țara Românească în Evul Mediu
Numele de valah şi român/rumân, de Valahia şi Ţara Românească/Rumânească;
conștiința romanității românilor în Evul Mediu.
Concluzii. Sentimentul pământului la români
Bibliografie

RECENZII