Originile vietii

Cum a apărut viaţa pe Pământ? Cine a fost primul sosit în istoria vieţii: replicarea sau metabolismul? Freeman Dyson examinează cele două teorii majore care încearcă să explice felul cum compuşii chimici apăruţi în natură s-au putut autoorganiza sub forma organismelor vii. Opinia majoritară este că viaţa a început cu molecule capabile de replicare, precursoare ale genelor actuale. O minoritate crede că populaţii aleatorii de molecule au dezvoltat activităţi metabolice înainte ca replicarea exactă să existe şi că selecţia naturală a condus evoluţia celulelor spre o complexitate din ce în ce mai mare cu mult înainte de a beneficia de prezenţa genelor. Dyson analizează ambele teorii referindu-se la descoperiri recente importante din geologie şi biologie, care au aruncat o lumină nouă asupra problemelor legate de originile vieţii, dorind totodată să stimuleze noi experimente capabile să decidă care din cele două teorii este cea corectă. „Am încercat să imaginez un cadru pentru originea vieţii, ghidat de o filozofie personală care consideră drept caracteristici primare ale vieţii homeostazia, nu replicarea, diversitatea, nu uniformitatea, flexibilitatea genomului, nu tirania genei, toleranţa la erorile întregului, nu precizia părţilor. Modelul pe care l-am găsit este un model matematic abstract, mult prea simplu pentru a fi adevărat. Dar modelul încorporează, într-o manieră nerafinată, caracteristicile calitative ale vieţii pe care le consider esenţiale: lejeritatea structurii şi toleranţa la erori. Modelul se înscrie într-o imagine generală a vieţii şi evoluţiei mai relaxată decât concepţia tradiţională.“ (Freeman DYSON)

Prefaţă 1. PREDECESORI ILUŞTRI Schrodinger şi Von Neumann Eigen şi Orgel Margulis Kimura 2. EXPERIMENTE ŞI TEORII Chimie Genetică şi paleontologie Biosfera adâncă şi fierbinte Teorii Oparin Eigen Cairns-Smith 3. UN MODEL DE JUCĂRIE Semnificaţia metabolismului Detalii ale modelului Consecinţe ale modelului 4. ÎNTREBĂRI DESCHISE De ce este viaţa atât de complicată? Alte întrebări sugerate de modelul de jucărie Implicaţii mai largi Bibliografie