Oameni si vocatii. Intelegerea tipurilor de personalitate

Oameni si vocatii. Intelegerea tipurilor de personalitate
Preț: 45,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 320

Alertă stoc

?
Completați adresa dumneavoastră de e-mail
*
?
Codul de siguranță, necesar pentru a face distincție între oameni și programele informatice automate care răspândesc spam

DESCRIERE

Oameni si vocatii. Intelegerea tipurilor de personalitate - Isabel Briggs Myers, Peter B. Myers
…cartea prezinta, într-un limbaj pe întelesul tuturor, ideile referitoare la tipurile de personalitate ale faimosului psiholog elvetian Carl Gustav Jung, asa cum se aplica ele la oamenii obisnuiti, cu probleme obisnuite. Ea reuseste sa anuleze parerea veche, dar atât de frecvent întâlnita, conform careia fiecare dintre noi prezinta, într-un fel sau altul, o deviere de la „persoana normala“ ideala, înlocuind-o cu recunoasterea faptului ca ne-am nascut, fiecare, înzestrati cu daruri diferite, cu „tipare“ unice ale modurilor în care preferam sa ne folosim mintile, valorile si sentimentele în viata de zi cu zi. Întrucât chestionarul psihometric numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este, probabil, cea mai simpla si mai fiabila metoda de determinare a tipului jungian caruia îi apartine o persoana, aceasta carte este si despre MBTI, instrument extrem de util în consilierea de cuplu si vocationala.
Isabel Briggs Myers s-a nascut în 1897, la Washington. Împreuna cu mama ei, Katharine Cook Briggs, a dezvoltat pe parcursul a douazeci de ani de studiu inventarul de personalitate care le poarta numele, pornind de la tipologia creata de C. G. Jung.
Fragmente din carte:
E la modă să spunem că fiecare individ este unic. Fiecare este produsul propriei eredităţi şi propriului mediu, prin urmare, este diferit de toţi ceilalţi. Totuşi, dintr-un punct de vedere practic, doctrina unicităţii nu este utilă fără un studiu de caz exhaustiv al fiecărei persoane ce urmează a fi educată, consiliată sau înţeleasă. Şi nu putem porni de la premisa că minţile altor oameni funcţionează după aceleaşi principii ca mintea noastră. Se întâmplă foarte des ca cei cu care intrăm în contact să nu gândească la fel ca noi, să nu aprecieze lucrurile pe care le apreciem noi, sau să nu fie interesaţi de ceea ce ne interesează pe noi. Meritul teoriei prezenta te în această carte este că ne ajută să ne aşteptăm la diferenţe de personalitate specifice între oameni şi să ne purtăm în mod constructiv cu oamenii şi cu diferenţele lor. Pe scurt, teoria susţine că variaţia ce pare foarte întâmplătoare în comportamentul uman nu se datorează întâmplării; ea este, în realitate, rezultatul logic al câtorva diferenţe simple, observabile, din funcţionarea psihică. Aceste diferenţe simple se referă la modul în care oamenii preferă să îşi utilizeze mintea, mai exact modul în care percep şi modul în care fac judecăţi. Percepţia este înţeleasă aici ca incluzând procesele prin care devenim conştienţi de lucruri, oameni, situaţii, idei. Judecata include procesele prin care tragem concluzii cu privire la ceea ce a fost perceput. Laolaltă, percepţia şi judecata, care formează o mare parte din activitatea psihică totală a oamenilor, guvernează în mare măsură comportamentul lor exterior, deoarece percepţia – prin definiţie – determină ceea ce văd oamenii într-o anumită situaţie, iar judecata lor determină ceea ce decid să facă în legătură cu ceea ce văd. Prin urmare, este logic ca simplele diferenţe la nivelul percepţiei sau judecăţii să aibă ca rezultat diferenţe corespunzătoare la nivelul comportamentului.
Două moduri de percepţie După cum arată Jung în Tipurile psihologice, omenirea este dotată cu două moduri distincte şi profund contrastante de a percepe. Un mod de a percepe este procesul familiar al senzaţiei, prin care devenim conştienţi de lucruri, direct prin cele cinci simţuri de care dispunem. Celălalt este procesul intuiţiei, care este percepţie indirectă, pe calea inconştientului, incorporând idei sau asociaţii pe care inconştientul le leagă de percepţiile ce vin dinafară. Aceste contribuţii inconştiente merg de la simpla „presimţire” masculină sau „intuiţie feminină” până la exemplele de vârf ale artei creative sau ale descoperirilor ştiinţifice. Existenţa unor moduri distincte de percepţie poate să pară un adevăr evident. Oamenii percep prin simţuri, dar percep şi lucruri care nu sunt şi nu au fost niciodată „la îndemâna” simţurilor. Teoria adaugă sugestia că cele două tipuri de percepţie concurează pentru a câştiga atenţia unei persoane şi că majoritatea oamenilor, începând din copilărie, o preferă pe una dintre ele, în detrimentul celeilalte. Cei care preferă să simtă sunt atât de interesaţi de realitatea din jurul lor, încât le mai rămâne foarte puţină atenţie pentru ideile care vin, vag, de nu se ştie unde. Cei care preferă intuiţia sunt atât de absorbiţi în urmărirea posibilităţilor pe care le oferă aceasta, încât se uită arareori foarte atenţi la realitate. De pildă, cititorii care preferă să simtă vor tinde să îşi concentreze atenţia asupra celor spuse aici, pe pagină. Cititorii care preferă intuiţia vor citi mai degrabă printre şi dincolo de rânduri, cu mintea la diferite posibilităţi. De îndată ce copiii exprimă o preferinţă între cele două moduri de percepţie, începe o diferenţiere de bază în dezvoltare. Copiii sunt destul de stăpâni pe procesele lor psihice pentru a fi capabili să folosească mai des procesele favorite şi a neglija procesele care le fac mai puţină plăcere. Indiferent de procesul pe care îl preferă, senzaţia sau intuiţia, ei îl vor folosi mai mult, vor da mai multă atenţie fluxului său de impresii şi îşi vor crea o idee despre lume pe baza revelaţiilor acestui proces. Celălalt tip de percepţie va fi în planul secund, puţin în afara zonei de focalizare. Datorită practicii constante, procesul preferat devine din ce în ce mai controlat şi mai demn de încredere. Copiii devin mai adulţi în modul în care folosesc procesul preferat decât în folosirea mai puţin frecventă a celui neglijat. Plăcerea lor se extinde de la procesul însuşi la activităţile care necesită acest proces şi ei tind să dezvolte acele trăsături de suprafaţă care rezultă din faptul că privesc viaţa într-un anumit fel. Astfel, printr-o înlănţuire firească a evenimentelor, copilul care preferă senzaţia şi copilul care preferă intuiţia se dezvoltă de-a lungul unor linii divergente. Fiecare devine relativ adult într-o zonă în care celălalt rămâne relativ copil. Ambii îşi canalizează interesele şi energia în activităţi care le dau ocazia de a-şi folosi mintea aşa cum preferă să o facă. Ambii dobândesc o serie de trăsături de suprafaţă care se dezvoltă din preferinţele fundamentale aflate dedesubt. Aceasta este preferinţa SN: S pentru senzorialitate şi N pentru intuiţie. O diferenţă de bază între cele două moduri de a judeca se naşte din existenţa a două moduri distincte şi puternic contrastante de a lua decizii. Unul este prin utilizarea gândirii, adică printr-un proces logic, ce are drept scop un rezultat impersonal. Celălalt este prin utilizarea sentimentului, adică prin apreciere – la fel de raţională, în felul ei - care acordă lucrurilor O valoare personală, subiectivă. Aceste două moduri de a judeca pot şi ele să pară evidente. Majoritatea oamenilor vor fi de acord cu afirmaţia că iau unele decizii gândind şi altele simţind şi că cele două metode nu produc întotdeauna acelaşi rezultat pornind de la un set dat de realităţi. Teoria sugerează că o persoană este cu siguranţă mai înclinată spre a privilegia şi a avea încredere într-un mod de gândire mai mult decât în celălalt…
CUPRINS:
Prefaţă Cuvânt-înainte al editorului american Partea I. Teorie Capitolul 1. O explicaţie sistematică pentru diferenţele de personalitate Capitolul 2. Aplicaţii extinse ale teoriei lui Jung Partea a II-a. Efectele preferinţelor asupra personalităţii Capitolul 3. Tabele de tipuri pentru comparaţie şi descoperire Capitolul 4. Efectul preferinţei EI Capitolul 5. Efectul preferinţei SN Capitolul 6. Efectul preferinţei TF Capitolul 7. Efectul preferinţei JP Capitolul 8. Comparaţie între formele extravertite şi cele introvertite ale proceselor Capitolul 9. Descrierea celor şaisprezece tipuri Partea a III-a. Implicaţiile practice ale tipului psihologic Capitolul 10. Utilizarea contrariilor Capitolul 11. Tipul psihologic şi căsătoria Capitolul 12. Tipul psihologic şi învăţarea timpurie Capitolul 13. Stiluri de învăţare Capitolul 14. Tipul psihologic şi profesia Partea a IV-a. Dinamica dezvoltării tipului psihologic Capitolul 15. Tipul psihologic şi sarcina de a deveni adult Capitolul 16. Buna dezvoltare a tipului psihologic Capitolul 17. Obstacole în calea dezvoltării tipului psihologic Capitolul 18. Motivaţia în procesul de dezvoltare a tipului psihologic la copii Capitolul 19. Continuarea drumului din locul unde sunteţi acum Note de final Referinţe Despre lsabel Briggs Myers Tabelul complet al tipurilor

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0309 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.