Natura umana si natura divina

Pentru a justifica anumite slabiciuni, auzim spunându-se eseori: "Este omenesc!" În realitate, daca ne gândim bine, acest "este omenesc" înseamna pur si simplu: este animalic. Cum putem defini aceasta natura umana?

 

Omul este aceasta fiinta ambigua pe care evolutia a plasat-o la frontiera dintre doua lumi: cea animalica si cea divina. Natura sa este deci dubla si el trebuie sa devina constient de aceasta ambivalenta, ca sa o poata depasi. În textele sfinte sta scris: "Voi sunteti dumnezei", aceasta dorind  sa aminteasca omului prezenta unei esente superioare înradacinata în fiinta sa, pe care el trebuie sa învete sa o exprime.

 

Iata adevaratul sens al destinului omenesc, ne spune Omraam Mikhael Aivanhov, si de aceea el revine mereu asupra acestui subiect, oferindu-ne metodele de exprimare pentru acesti dumnezei din noi pe care nu îi cunoastem înca.

 

 

I. Natura umana... sau natura animalica... 9
II. Natura inferioara, o reflectare inversa a naturii superioare... 19
III. În cautarea adevaratei noastre identitati... 33
IV. Cum sa scapam de limitarile naturii inferioare... 45
V. Soarele, simbol al naturii divine... 59
VI. Valorificati posibilitatile naturii inferioare dominând-o... 73
VII. A te ameliora înseamna a oferi naturii superioare cât mai multe conditii de manifestare... 87
VIII. Vocea naturii divine... 107
IX. Omul se poate lumina numai slujindu-si natura sa superioara... 117
X. Cum sa înlesnim exprimarea naturii superioare în noi însine si în ceilalti... 131
XI. Reîntoarcerea omului în Dumnezeu... 143