Mirarea filozofică. O istorie a filozofiei

„Facultatea mirării îi este proprie omului. Ne propunem aici să o reactualizăm. Cititorul va regăsi, sper, în mirarea altuia propria sa capacitate de a se mira. Va putea s-o recunoască și să spună: Da, aşa este! Cum se face că eu nu m-am mirat încă în legătură cu asta? Mirarea e o componentă esențială a condiției umane.“ — JEANNE HERSCH

 

„Filozofia s-a născut din acel tip de gândire care are nevoie de o capacitate prealabilă a mirării. Aristotel vorbeşte despre naşterea filozofiei tocmai în legătură cu capacitatea oamenilor de a se mira – thaumázein – în privinţa faptului că există un lucru şi că el există aşa cum există. Iar mirarea filozofică în splendoarea ei ajunge să atingă cel mai adesea fiinţa lucrurilor de care nimeni nu se mai miră. Iar lucrurile de care nimeni nu se mai miră sunt tocmai cele pe care le întâlnim la fiecare pas şi care, prin îndelunga lor frecventare, au căzut direct în subînţeles. Filozoful vrea să înţeleagă ceea ce toată lumea, subînţelegând, nu mai înţelege: De vreme ce sunt înconjurat de oameni la fel ca mine şi trăiesc laolaltă cu ei, care este fiinţa coabitării? De vreme ce sunt prins într-o tradiţie şi trăiesc într-o casă, care este fiinţa locuirii? De vreme ce mă raportez necontenit la mine, iar propriul meu sfârşit, chit că ştiu sau nu, iradiază în mine clipă de clipă, care este fiinţa sinelui meu? De vreme ce totul este sau nu este, ce înseamnă «este»?“ — GABRIEL LIICEANU

CUPRINS:

 

Jeanne Hersch
Portret însoțitor de Monica Lovinescu
Avertisment

Şcoala din Milet: Thales (cca 600 a. Chr.)..................... 11
Şcoala ioniană şi şcoala eleată: Heraclit (cca 550–480 a. Chr.)
şi Parmenide (cca 500 a. Chr.)............................ 14
Zenon (cca 490–430 a. Chr.) şi atomiştii....................... 21
Socrate (470–399 a. Chr.).................................. 24
Platon (427–347 a. Chr.)................................... 31
Aristotel (384–322 a. Chr.)................................. 44
Epicurienii (secolele al IV- lea şi al III- lea a. Chr.)................ 62
Stoicii (secolul al III - lea a. Chr.)............................. 69
Sfântul Augustin (354–430 p. Chr.)........................... 76
Filozofia medievală...................................... 91
Toma d’Aquino (1225–1274)............................... 96
Renaşterea (secolele al XV- lea şi al XVI- lea)................... 107
Nicolaus Cusanus (1401–1464)........................... 113
René Descartes (1596–1650)................................ 114
Spinoza (1632–1677 )..................................... 126
Leibniz (1646–1716)...................................... 139
Empirismul englez...................................... 155
John Locke (1632–1704)................................ 155
George Berkeley (1685–1753)............................ 160
David Hume (1711–1776).............................. 164
Immanuel Kant (1724–1804)................................. 168
Critica raţiunii pure................................... 173
Critica raţiunii practice................................ 190
Critica facultăţii de judecare............................ 204
De la Kant la idealismul german............................ 211
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770–1831)................... 215
Auguste Comte (1789–1857)............................... 233
Karl Marx (1818–1883)................................... 240
Sigmund Freud (1873–1939)................................ 257
Henri Bergson (1859–1941)................................ 271
Sören Kierkegaard (1813–1855)............................. 291
Friedrich Nietzsche (1844–1900)............................. 307
După Kierkegaard şi Nietzsche............................. 320
Edmund Husserl (1859–1938).............................. 319
Martin Heidegger (1889–1976)............................. 323
Karl Jaspers (1883–1969).................................. 337
Filozofia astăzi.......................................... 375