Mihai Caraman, un spion roman in razboiul rece

Mihai Caraman e unul dintre cei mai mari spioni din istoria Intelligence - ului românesc. Cu toate acestea, aşa cum demonstrează Florian Banu în „Introducere", despre acest spion s-a scris puţin în România. Preocupat de a rămâne pe terenul solid al întreprinderii ştiinţifice, Florian Banu nu se aventurează într-o explicaţie. Eu însă, scutit de exigenţele ştiinţificului, pentru că mi-am asumat rolul de Istoric al clipei, voi încerca să găsesc explicaţiile.
 
Cea mai importantă, decisivă, aş spune, trebuie căutată în condiţia aparte a lui Mihai Caraman. Acesta a avut neşansa de a spiona NATO pe vremea comunismului. Se înţelege că pe vremea respectivă opinia publică n-avea cum să ştie faptele iscălite de un iscusit Creator de reţea.

 

După decembrie 1989, situaţia s-a complicat şi mai mult. România a schimbat alianţele. N-a fost şi nu va fi o noutate în istoria ei. în ultima sută de ani, România a schimbat de atâtea ori alianţele externe, încât te întrebi cum de nu se clatină de ameţeala presupusă. Din duşmană a NATO, România a devenit aliata şi protejata NATO.

 

Cum s-a întâmplat în toate domeniile, şi în Intelligence s-a purces la o rescriere a trecutului. Tot ceea ce ţinea de perioada comunistă a fost rescris din perspectiva prezentului. Faptele şi personajele cântate pe vremuri au fost acum ponegrite. Trădătorii de ieri au devenit eroii de azi, iar eroii, trădători. Ion Mihai Pacepa e un trădător. încercarea unora ca el de a-1 face erou e o mizerie morală. Dacă avea remuşcări, pentru c-a servit pe Ceauşeşti, generalul, presupus militar şi deci presupus om de onoare, avea la îndemână pistolul. Sau demisia ostentativă, prefaţând lupta plină de riscuri în România.

 

A preferat să fie extras de americani. Unde-i eroismul? Cum însă după decembrie 1989 România şi-a schimbat alianţele, trădarea lui Ion Mihai Pacepa a devenit act de bravură împotriva regimului. Mihai Caraman a spionat NATO. A facut-o ca ofiţer de Intelligence...

 

 

Introducere                 
Prin vocaţie, acest as al spionajului amintea de Richard Sorge
Mihai Caraman - „agent al PGU" „manipulat de francezi"?
Biografia istorică - utilitate, metode şi surse

 

Capitolul 1 - Per aspera ad astra - drumul unui tânăr spre spionaj
1. 1. Primii ani de viaţă, primele încercări            
1. 2. Şcoala militară şi pregătirea ca ofiţer de contra-informaţii.                
1. 3. Cariera în contraspionajul militar             
1. 4. în linia întâi a Războiului Rece: Direcţia de Informaţii Externe         

 

Capitolul 2 - O poveste de succes: Minai Caraman în „Oraşul Luminilor"(1958-1969)
2. 1. Contextul politico-diplomatic al relaţiilor româno-franceze în perioada 1948-1958
2. 2. Un rebel la Elysee: generalul Charles de Gaulle şi relaţiile firanco-române    
2. 3. De cealaltă parte a baricadei: serviciile secrete franceze şi serviciile de securitate NATO
2. 4. Plecarea lui Mihai Caraman la Paris şi misiunile încredinţate rezidenţei de spionaj din Franţa    
2. 5. Crearea „reţelei Caraman" şi activitatea sa de spionaj: efort individual şi de echipa
Un diplomat latino-american şi o întrebare fără răspuns - prieten sau agent?             
Primele documente NATO - de la cercetarea marină, la MC-70    !!    
Instituţionalizarea colaborării dintre România şi URSS pe frontul secret    
Ieşirea lui Van de Wielhe din reţea - „M-ai făcut spion? M-ai făcut 008?"    
„Taras Bulba" - cel mai valoros agent al reţelei Caraman    
Nahit Imre - un agent în goană după bani!    
Nebuni, turnuri, cai şi pioni - alte „piese" ale reţelei    
„Recolta" reţelei Caraman: mit sau realitate?    
2. 6. Destructurarea reţelei româneşti de spionaj: succes al contraspionajului francez sau efect al defecţiunilor din „lagărul socialist"?       

2. 7. Mihai Caraman şi activitatea sa diplomatica la Paris    
2. 8. Dincolo de spionaj şi diplomaţie: Parisul şi omul Mihai Caraman    

 

Capitolul 3 - De la Paris la Cheia, via Bucureşti-Ilfov: spion, contraspion, dascăl şi... pensionar!    
3. 1. „Nemo propheta in patria sua" - transformarea şefului de rezidenţă în obiectivul „Cornel"    
3. 2. „Traversarea deşertului" - din Centrala spionajului, la Inspectoratul judeţean de Securitate Ilfov
3. 3. „Efectul Pacepa: trecerea „pe linie moartă" la şcoala de ofiţeri din Grădiştea        
3. 4. La pensie, dar sub o urmărire permanentă!    
    
Capitolul 4 - „Vom fi iarăşi ce am fost şi mai mult decât atât..." -De la pensie, în fruntea spionajului românesc        
4. 1. Un spectaculos şi enigmatic comeback: numirea generalului Mihai Caraman în fruntea spionajului României postcomuniste    
Centrul de Informaţii Externe în zilele Revoluţiei Române din decembrie 1989
Alegerea unui şef al spionajului - o decizie dificilă în fruntea spionajului românesc în vremuri de tranziţie            
4. 2. O „retragere cu torţe" sau o plecare forţată?    
A cerut Manfred Worner demiterea lui Mihai Caraman?    
O legendă persistentă - „un agent KGB era şeful antenei CIA de la Bucureşti"!                    
Secretarul General al NATO şi România în anii 1990-1992    
O regulă veche: cine te numeşte în funcţie, te poate şi elibera din ea!        
„Turiştii sovietici" şi înlocuirea unui şef de serviciu de informaţii                
4. 3. „Afacerea" Charles Hernu - un altfel de epilog al Războiului Rece
în loc de încheiere        
Anexe foto şi facsimile    
Mulţumiri            
Bibliografie selectivă        
Postfaţă G-ral. bg. (r) GHEORGHE DRAGOMIR