Lostrita. Antologie de proza fantastica

... mesajul său este unul arhetipal, ceea ce înseamnă universal, formulat însă personal. Propoziţia de bază a mesajului stă la temeiul unor tipuri de activitate diversificate, adesea contradictorii, cărora le furnizează premisa unităţii: există o energie spirituală universală. Energia spirituală e prezentă în toate formele limitate, vizibile şi invizibile, e atemporală şi asigură unitatea lumii.

 

Pe temeiul ei se poate realiza comunicarea universală, între toate formele ei de manifestare, oricât de îndepărtate ar părea unele de altele. Omul poate conştientiza existenţa energiei spirituale latente, o poate cultiva amplificând-o, poate pătrunde şi acţiona ca forţă activă, mai mult sau mai puţin conştientă, în fluxul energiei universale. Pe temeiul acestei premise simple, s-au dezvoltat în toată istoria cunoscută a omenirii atât magia, cât şi religia.

 

Voiculescu îşi propune, prin activitatea sa de medic şi de scriitor, să aducă dovada unei unităţi care, din perspectiva epistemologiei şi a gnoseologiei contemporane, ar părea exclusă, unitatea dintre trei mentalităţi aparent ireductibile: mentalitatea magică, mentalitatea religioasă şi mentalitatea ştiinţifică. El coboară spre originea lor comună şi spre cauza primă, aceeaşi.

Voiculescu concepe o serie de povestiri despre întâmplări stranii, extraordinare care să capteze atenţia, interesul, participarea cititorul transmiţându-i concomitent acestuia şi mesajul ascuns.  Pentru cititorul contemporan obişnuit, acestea sunt povestiri fantastice, omul ezită între explicaţia raţionala si recunoaşterea unei forţe deocamdată iraţionale; pentru, autorul lor, ele sunt povestiri realiste, verosimile, despre felul în care se manifestă energia spirituală în univers.

 

Receptorul contemporan, înstrăinat prin educaţie pseudoştiinţifică de mentalitatea magică, atribuie actului magic atributele fantasticului. El nu percepe magicul ca pe o realitate, realitatea energiei spirituale, superioară tuturor realităţilor explicabile prin cauze materiale, ci ca pe o intruziune în real a unei forţe neexplicate încă, dar nu inexplicabile, cândva, la infinit. în acest punct, perspectiva autorului şi aceea a receptorului cu educaţie modernă se despart:

 

Voiculescu scrie din perspectiva celui pentru care actul magic aparţine realului, cititorul care reduce ştiinţa la o descriere a cauzalităţii material determinate percepe descrierea unui act magic ca pe un eveniment fantastic. Toată istoria receptării operei lui Voiculescu drept fantastică se întemeiază pe ignorarea sau nerecunoaşterea de către cititorul contemporan a realităţii magiei ca manifestare a unei energii spirituale active. Adică pe ignorarea esenţei mesajului pe care opera lui Voiculescu este concepută să-l poarte...

CUPRINS:

 

Nota asupra editiei
Introducere: mister, magie, metanoia

Ciobănilă     
şarpele Aliodor    
Sezon mort     
Lipitoarea    
Viscolul   
Lacul rău        
Căprioara din vis    
In mijlocul lupilor    
Schimnicul                
Lostriţa    
Iubire magică    
Schitul de ceară
Ultimul berivoi    
Pescarul Amin    
Revolta dobitoacelor        
 
Mic vocabular de termeni literari