Istoriile şi scenariile de viitor ale educaţiei - Jacques Attali

Preț: 69^,00 lei

Disponibilitate: în stoc la furnizor

cumpără

Autor: Jacques Attali

ISBN: 978-973-46-9636-9

Editura: Polirom

Anul publicării: 2024

Pagini: 368

Categoria: Dezvaluiri/Istorie

DESCRIERE

Istoriile şi scenariile de viitor ale educaţiei - Jacques Attali

... o bună parte din istorie, cunoștințele necesare pentru funcționarea societăților s-au transmis în afara școlii. Începută chiar din primii ani de viață, învățarea avea loc în familie și, pentru mult prea mulți copii, la locul de muncă. Deși s-a impus relativ recent ca principalul loc unde se transmit cunoștințe, școala este la ora actuală, aproape pretutindeni, în pragul imploziei, confruntându-se cu uriașa creștere demografică și cu dezvoltarea rapidă a domeniului digital.

În viitor, sunt posibile două scenarii de coșmar. În unul dintre ele, din lipsă de resurse, trei sferturi din omenire vor fi în scurt timp lipsite de școală și de cunoștințe. În celălalt, transmiterea cunoștințelor se va face în esență prin mijloace digitale, apoi genetice, către indivizi; aceștia vor primi cunoștințe social utile de la niște mașini din ce în ce mai direct conectate la creier, până când fiecare ființă umană va deveni ea însăși un artefact plin de artefacte.

Barbaria prăbușirii în haos sau a artificializării poate fi totuși evitată. Umanitatea are înțelepciunea și mijloacele necesare pentru a pune educația în slujba unei lumi mai pașnice și în armonie cu natura. Mai mult decât o istorie mondială a educației și o anticipare a viitorului ei, cartea lui Jacques Attali propune o serie de alegeri radicale pentru a lupta împotriva barbariei, grație cărora omenirea va putea să supraviețuiască și să evolueze.

CUPRINS:

Introducere

Capitolul 1. Transmiterea la modul identic.
Scribi şi tăblițe
Scribi şi case ale vieții.
Paria şi brahmani.
Peneluri și academii
Transmiterea Legii
Skhole şi pedagog
Schola și magister.
Druizi şi barzi.

Capitolul 2. Cînd monoteismul preia controlul absolut asupra educației
Rabbi şi Talmud
Educația în imperiu, împotriva imperiului
În tot acest timp, în China: o educație atee în slujba împăratului
În tot acest timp, în Persia: transmiterea imnurilor Gatha
În Europa: Biserica preia puterea asupra educației.
Carol cel Mare, școala palatină şi "şcolile duble"
Imperiul Roman de Răsărit: primele universități din lumea creştină.
Lumea islamică: dubla cunoaştere
În Flandra și în Veneto: şcolile civile contra școlilor monastice
În restul Europei, pînă în secolul al XIV-lea: în continuare școli parohiale urbane şi şcoli episcopale
Primele colegii și primele universități din Europa Occidentală
Transmiterea familială și profesională în Europa.
Şcolile episcopale devin accesibile şi altora decît viitorilor clerici.
În tot acest timp, în China: o educație în slujba împăratului.

Capitolul 3. Tipărituri, Reformă, ambiții.
În China.
Tipar, Reformă și transmiterea cunoștințelor
În Germania: Luther face ca Biblia să fie citită pentru a distruge Biserica
Din Țările de Jos pînă în Provinciile Unite: prima alfabetizare de masă
Suedia: a doua țară care și-a alfabetizat toată populația,
de voie sau de nevoie
În Saxa-Gotha: primul proiect de obligativitate
școlară absolută.
Marea Britanie: un învățămînt prudent și pragmatic,
de la Erasmus la Locke
Veneția intră în declin, Bologna rezistă.
Învăţămîntul iezuiților: excelența pentru credință
În Franța, de la Rabelais la Montaigne: încercarea, zadarnică,
de a scoate școala de sub controlul Bisericii
Şcolile de caritate: o educație puţin mai bună
pentru cei mai săraci
Cîteva exemple de formare specializată
În America: evanghelizare și colonizare.
În Islam: refuzul tiparului și al cunoaşterii

Capitolul 4. Idealul educației împotriva datoriei transmiterii.
China și Islamul: universuri încremenite.
Țările de Jos: o formidabilă reușită economică,
în lipsa unei educații generalizate
În Marea Britanie: școlile existau doar pentru a transmite
puterea
În Prusia: şcoala, armata și Biserica, în slujba statului
Rusia: mai ales să nu fie nimeni educat
În Franța: o educație ceva mai puțin religioasă,
dar în continuare controlată de cler
Mutațiile transversale: cărțile și ziarele.
Coloniile engleze: de la revoluția americană la India.
În Franța: primele utopii despre o şcoală pentru cetățeni.

Capitolul 5. Transmiterea pretențiilor capitalului
În Anglia: educarea celor săraci, dar nu prea mult
Statele Unite: o şcoală pentru crearea unei națiuni.
Prusia: școala bazată pe ascultare, prin violenţă
Franța: îndelungata bătălie pentru a elimina puterea Bisericii
asupra şcolii.
Algeria şi celelalte colonii franceze: aservire fără educație.
Rusia: înapoierea voluntară.
Restul Europei: progrese paralele.
Imperiul Otoman şi lumea musulmană: acumularea
rămînerilor în urmă
India: totul pentru guvernarea imperiului, nimic
pentru indieni
Mexic: primul sistem laic din Americi
Brazilia: începuturi şovăielnice
Argentina: o Italie în America.
În China: un sistem bimilenar în agonie.
Japonia: o occidentalizare totalitară.

Capitolul 6. Educația pentru toți, în cele din urmă.
La bine și la rău..
Statele Unite: o educație pe bandă rulantă, cu excepția
celor mai bogați.
Marea Britanie: toți, dar fiecare la el acasă
Franţa: eterna bătălie a laicității.
Germania: o istorie tragică pe cale de vindecare
Elveția: un sistem multilingv înzestrat cu cîteva
dintre cele mai bune universități din lume
Spania: o reajustare ultrarapidă şi ieftină.
Italia: marea rămînere în urmă..
Finlanda: cel mai bun sistem din lume, întemeiat
pe cooperare.
Suedia: cum se poate distruge un sistem şcolar
în douăzeci de ani
Canada: unul dintre cele mai bune sisteme din lume,
în întregime descentralizat.
Estonia, unde nivelul social al părinților are cea mai mică
influență asupra rezultatelor şcolare ale copiilor lor.
Uniunea Europeană: cîteva încercări de armonizare
Singapore: unul dintre cele mai bune sisteme din lume,
cel mai competitiv.
Coreea de Sud: o concurență nemiloasă, cu rezultate excelente
şi cu multe drame.
Japonia: sistemul cel mai competitiv, într-o țară în curînd
fără copii
China: toți pentru imperiu și împărați.
Israel: un sistem complex
Rusia, URSS, Rusia: de la un dezastru la altul
India: dezastrul absolut
Pakistan: o educație laică catastrofală
Brazilia: o educație de nivel slab, politicește pulverizată
Mexic: prăbuşirea unei țări care ar fi putut reuși
Chile: privatizarea absolută.
Argentina: per ansamblu, cea mai avansată ţară
din America Latină.
Africa Subsahariană: un dezastru educațional
Nigeria: cel mai jalnic sistem din lume.
Republica Democratică Congo: tragedia francofonă.
Etiopia: un succes african, amenințat de războiul civil
Arabia Saudită: progrese de ultimă oră.
Maroc: despre excelență și despre o rămînere
în urmă greu de recuperat.
Algeria: un sistem şcolar handicapat de propriul trecut
Tunisia: un model deteriorat
Organizațiile internaționale.
Şcolile particulare, în slujba profitului sau în slujba
celor mai săraci.
Învăţămîntul religios rezistă, mai ales în Islam
Transmiterea în cadrul familiei şi instrucția la domiciliu,
un succes dovedit.
Formarea prin muncă, la bine și la rău.
Violențele educaționale nu scad.
Mutații transversale: tsunamiul digital.
Covid: o experiență educațională fără școală cu consecințe
dezastruoase aproape peste tot
Cîteva lucruri pe care le aflăm de la neuroștiințe
La scară mondială, astăzi: cîteva mari tipuri de pedagogie
Situația globală în 2022: un sistem încă elitist, un eşec
pentru aproape toată lumea.

Capitolul 7. Mîine: Homo barbaricus sau Homo hypersapiens
Lecțiile trecutului
Întrebările pentru ziua de mîine.
Transmiterea cunoștințelor către 9 miliarde de oameni
şi educarea lor
Primul scenariu: barbaria ignoranței
Al doilea scenariu: barbaria artefactului
A voi sfîrșitul școlii.
Transmiterea prin artefacte digitale.
Transmiterea prin proteze neuronale
Transmiterea prin proteze genetice.
Al treilea scenariu: spre Homo hypersapiens și hiperconştiinţa
colectivă
A învăța, la orice vîrstă
Defectele ce trebuie înlăturate, însuşirile ce trebuie insuflate
Cunoștințele care trebuie transmise: noul cvadrivium
Meseriile ce vor trebui pregătite.
Pedagogiile viitorului
Orientarea şi formarea pe parcursul întregii vieți,
chiar și dincolo de viața activă
Reinventarea sălii de clasă: clasa hibridă
Mîine, a preda
Transmiterea ca parte a economiei vieții.
De la Homo hypersapiens la hiperconștiința colectivă
În încheiere.
Bibliografie
Mulţumiri
Index