Istoriile mass-mediei

... multă vreme doar o mână de oameni cu putere – suverani, clerici, negustori – au deținut monopolul informației, al fabricării și circulației sale. Informația liberă, difuzată de canale media accesibile tuturor și elaborată de profesioniști care caută adevărul este rodul unei istorii recente, neașteptate, fascinante. Și, în prezent, ea este extrem de amenințată.

 

Cum putem distinge adevărul de neadevăr și informația de divertisment?
Ce raport există între a informa, a convinge, a educa și a distra?
Cum va rezista democrația diferitelor forme de cenzură și de supraveghere?
Prin ce anume potopul actual și viitor de informații, adevărate sau false, ne va influența modul de a gestiona marile probleme de astăzi și de mâine?
Rețelele de socializare, instrumente de supraveghere generalizată, care îl transformă pe fiecare în jurnalistul propriei persoane, vor fi oare înlăturate de o tehnologie mai puternică? Ziariștii vor fi înlocuiți de automate sau vor rămâne actori indispensabili ai democrației?

 

Acestea sunt subiectele cărții de față.

 

 

Introducere

Capitolul 1. Ştiri princiare, ştiri ale popoarelor
(Din anii -30000 pînă la începutul erei noastre)
In Mesopotamia: calul, roata și scrisul provoacă o schimbare totală
în Egipt, papirusul
In India, stelele lui Ashoka
In China, hîrtia
La vechii evrei
A comunica în Grecia
A informa la Roma

 

Capitolul 2. Vremea mesagerilor
(Din secolul I pînă în secolul al XIV-lea)
Poşta în Imperiul de Răsărit, nimic în Apus
Curierii papei
Universităţile
Mesajele se transformă în marfă: avvisi
Pentru popor, vestitorii.
Zvonuri, manipulări şi ştiri false
Prin intermediul islamului, tot ce vine din China ajunge în Vest
Negustorii evrei
În China, primul periodic: Dibao
În Africa

 

Capitolul 3. Revoluția tiparului
(Din 1400 pînă în 1599)
Dislocarea rețelelor de informație chineze
În Europa, apariţia nerăbdării negustorești
A tipări, pentru a transmite cunoaşterea: de la Biblie la almanah
Împăratul şi Neue Zeitungen, primele periodice
Luther şi Flugschriften
La Veneţia, novellonti, cel dintii embrion al ziaristului
Messrelationen, primele ziare periodice regulate
News, la Londra
In Franta, canards și libelles.

 

Capitolul 4. Inceputurile consemnării prezentului
(Secolul al XVII-lea).
„Gazetele" italiene
Relatările” germane: primul săptămînal, primul cotidian.
În Provinciile Unite: courante, gazetă, mercure și publicitate
În Franța, un ziar de propagandă: Gazette a lui Renaudot.
La Londra, cenzură și schimbare radicală
In colonii
In Japonia, kawaraban

 

Capitolul 5. Libertate de exprimare, ziaristică și democraţie
(Secolul al XVIII-lea, înainte de revoluţii).
Primii ziarişti, printre negustorii olandezi
La Londra: apariţia ziaristicii de opinie
Presa germană
In Italia, aproape nimic deocamdată
Presa franceză: în continuare cenzurată
In America britanică, presa îndrăzneşte

 

Capitolul 6. Presa, „marele scut al libertății poporului”
(1788-1830)
La Boston: „Libertatea presei este marele scut al libertăţii poporului”
La Paris: „Libera comunicare a gîndurilor și opiniilor este
unul dintre drepturile cele mai de preț ale omului”
Libertatea întrevăzută
Teroarea: „Cei care otrăvesc opinia publică vor fi arestaţi
Telegraful mecanic: „Franța nu este atît de întinsă
încît să nu poată forma o republică”
Imperiul: „Dreptul de a tipări nu este un drept natural”
Sub Restaurație: Natura presei este să nu fie altceva
decît un instrument al dezordinii și nesupunerii
Presa engleză, liberă, în slujba celor bogati
Cînd Tocqueville se minunează, în America
Și în restul lumii

 

Capitolul 7. A ști totul, înaintea celorlalți
(1830-1871)
Transportarea cuvintelor, mult mai rapid
A tipări, mult mai rapid: rotativele
Pentru văz, în fine!
Informarea celor care informează: agențiile de presă.
în Statele Unite, primele penny papers.
în Marea Britanie, presa devine o afacere bănoasă pentru cei bogati
si continuă să fie doar un divertisment pentru ceilalți
In coloniile engleze, aproape toate ziarele continuă să fie publicate în engleză
Presa franceză: corupţie şi îmbogăţire
Cînd o ştire falsă declanşează un război: depeșa de la Ems
in Japonia, doi ani care schimbă totul

 

Capitolul 8. Transpunerea în practică a inovațiilor
(1871-1918)
Mijloace pentru o mai bună informare
Geopolitica agențiilor
În Marea Britanie: tabloids, jingoes și Press Lords
în Statele Unite: publicitatea dictează conţinutul
Presa franceză, în slujba banului
Presa din Germania wilhelmină
In restul lumii, deocamdată aproape nimic
Presa și Primul Război Mondial.

 

Capitolul 9. A citi în continuare, a auzi în sfîrșit, a vedea în curînd
(1919-1945)
Presa americană se reînnoieşte: newsmagazines
Presa lorzilor
O presă franceză în proces de reînnoire: Albert Londres,
Alexandra David-Néel și Le Canard enchaîné
Presa germană, în slujba ascensiunii la putere a naziştilor
Presa niponă, în slujba militarismului
Presa fascistă italiană
Presa sovietică, primul sistem mediatic totalitar modern
Un cutremur: radioul, mai întîi în America
Radioul în Europa: la ordinele puterii
După Marea Criză, radioul american obține dreptul de a informa
În Europa, radioul continuă să fie proprietate de stat
Naşterea televiziunii
Mass-media în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
la puterile Axei
Presa în timpul războiului, la Aliaţi.

 

Capitolul 10. Vîrsta de aur a celor trei canale media
(1945-2000).
Mass-media americană: 1945-1972, apogeul presei
1972, Răsturnarea: magnetoscop, reality show, sfîrşitul așa-numitei
fairness doctrine
Mass-media britanică atinge apogeul
A supraveghea pentru a vinde
Mass-media franceză: o relaţie din ce in ce mai strina cu puterile.
Mass-media germană
Samizdaturi si glasnost
Atotputernicia mass-mediei japoneze
Mass-media în ţările decolonizate
în timp ce trei canale media continuă să triumfe,
un al patrulea se dezvoltă: Internetul

 

Capitolul 11. A citi, a vedea, a auzi, a atinge, pînă la ameteală
(2000-2020).
Dezvoltarea rețelelor de socializare"
Ziarele pe hîrtie: prăbuşirea
Ziarele trec online.
Radioul, un declin controlat.
Televiziunea încă mai rezistă
Rețelele de socializare se impun ca modalitate generală
de a informa sau de a se informa
Per ansamblu, mijloacele unei bune informări nu au fost niciodată
atît de importante
Rețelele de socializare şubrezesc primele trei canale media
atrăgînd toată publicitatea
Majoritatea principalelor canale media private se află în prezent
în proprietatea marilor averi sau a fondurilor de investiții
Rețelele de socializare produc dependenţă.
Rețelele de socializare multiplică ştirile false: cazul Alice Donovan.
Rețelele de socializare ucid: cazul virusului Covid
Rețelele de socializare ucid și altfel: Samuel Paty
Rețelele de socializare fabrică secte ucigașe: modelul QAnon.
Rețelele de socializare ameninţă democraţia: alegerile prezidenţiale
americane din noiembrie 2020
Spune-mi cum te informezi ca să-ți spun cine eşti.

 

Capitolul 12. A fi informat, a fi liber şi a acţiona
(2021-2100).
Ce învățături să tragem din trecut?
Cum va arăta lumea de mîine?
Unele ziare pe hîrtie vor mai supravieţui o vreme
Mass-media mixtă: leadership-ul ameninţat al lui New York Times
Radioul, canal media nomad al viitorului
Televiziunea, un canal media de neocolit și totuşi depăşit
Rețelele de socializare: a informa pentru a fi informat
Ziaristica-artefact
Dincolo de informare, a trăi viața celorlalţi
Și mai departe, transmisia de la un creier la altul.
Adevărata putere

 

Capitolul 13. Ce este de făcut?
Să învățăm cum să ne informăm
Revalorizarea ziaristicii
Asigurarea supraviețuirii ziarelor, radiourilor, televiziunilor
şi apariţia unui nou canal media: avvisi digitale
Controlul și dezmembrarea platformelor și rețelelor de socializare.
Să ne facem timp ca să nu ne informăm

Bibliografie
Credite fotografice
Indice de nume proprii.
Mulțumiri