Istoriile alimentației. Ce va să zică a mînca?

Istoriile alimentației. Ce va să zică a mînca?
Preț: 39,95 lei
Disponibilitate: în stoc la furnizor
ISBN: 978-973-46-8058-0
Editura:
Anul publicării: 2020
Pagini: 296
Categoria: Cultura generala

DESCRIERE

Istoriile alimentației. Ce va să zică a mînca? - Jacques Attali
 
... ce mîncau oamenii cu mii de ani în urmă? Ce vor mînca peste un secol? Cum și unde au apărut focul, agricultura, creșterea animalelor? Ce mîncau împărații romani? Dar cei chinezi sau regii Franței? Cum mîncau supușii lor?
 
Cum se explică interdicțiile alimentare din fiecare religie? A dispărut cu adevărat canibalismul? Ce legături sînt între sexualitate și alimentație? Cum și unde au apărut restaurantele? Cine a inventat pizza? Cine mănîncă insecte? Dar alge? Ce mănîncă bogătașii de astăzi?
 
Ce popoare se hrănesc cel mai bine? Se va putea asigura o alimentație sănătoasă pentru zece miliarde de oameni? Vom fi oare obligați să mîncăm ceea ce ne va impune o inteligență artificială? Oare mîine vom mai sta la masă împreună?
 
Această vastă frescă înfățișează modul în care am trecut de la o alimentație variată, naturală și abundentă la produse alimentare standardizate, industriale și făcute pe bandă rulantă, otrăvuri și pentru om, și pentru natură. Ea dezvăluie imensa putere economică, ideologică și politică a industriei alimentare, precum și legăturile mai puțin cunoscute dintre mîncare și conversație, dintre alimentație și putere sau dintre ceea ce mîncăm și geopolitică.
 
Înțelegerea acestei istorii este fundamentală dacă doriți să vă preocupați de propriul dumneavoastră regim alimentar, să mîncați sănătos și bine – și să salvați natura, de care depinde supraviețuirea omenirii. Jacques Attali
 
CUPRINS:
 
Introducere        
Capitolul 1. Traiul la voia întâmplării, peregrinând
De la animal la om: mestecând în mers    
Homo habilis, Homo eragster, Homo erectus: a mânca crud, mormăind    
De la crud la gătit: a conversa mâncând
Omul de Neanderthal, cel dintâi european: un mâncător de carne pe nedrept defăimat    
Homo sapiens sau cel care face din hrană un subiect de conversaţie    
A mânca toată planeta        
Capitolul 2. A stăpâni natura pentru a o mânca    
Aşezarea în Orientul Mijlociu pentru a planta
Meteorologie, astronomie, astrologie: de la cer la recolte
în Europa, canibalismul încă îşi face de cap    
Iar în altă parte, orezul dă faţă cu grâul    
în Mesopotamia: primele cereale, primele imperii    
Primele banchete: conversând pentru a domni mai temeinic        
în China, cea dintâi dietetică    
în India, începutul vegetarianismului        
Imperiile mesoamericane, tot antropofage în felul lor    
în Egipt: a mânca şi a vorbi sunt unul şi acelaşi lucru    
în Africa subsahariană, abundenţa naturală întârzie naşterea imperiilor    
încă pretutindeni, canibalism            
Odată cu iudaismul: „mâncatul Cărţii"
Grecia: a mânca pentru a guverna        
La Roma, a mânca pentru a domina                    
Capitolul 3. Naşterea şi gloria mesei europene    
Conversia creştină: a-l mânca pe Dumnezeu    
în Evul Mediu timpuriu: carnaval şi Postul Mare    
în Islam: mâncatul e o binefacere de la Dumnezeu    
La sfârşitul Evului Mediu: mirodenii şi Paradis pierdut
Hoteluri, hanuri: a mânca voiajând    
Din secolul al XlV-lea în secolul al XVI-lea, triumf al bucătăriei italiene    
Excepţia franceză
în secolul al XVII-lea, Franţa se impune    
Revoluţia venită din America: cartof, porumb şi ciocolată
Capitolul 4. Masa franceză, glorie şi foamete    
Masa Regelui-Soare, arhetip al specificului francez    
„Bucătăria burgheză" vesteşte Revoluţia    
Beţi sifon, nu alcool    
în acest timp, banchete şi foamete în Asia    
Colonişti în America, mai bine hrăniţi decât englezii    
La Paris, primele restaurante, locuri de conversaţie şi de subversiune    
Foamete, revolte şi Revoluţie    
Revoluţii şi banchete burgheze    
Diplomaţie gastronomică    
Capitolul 5. Gastronomie de hotel de lux şi hrană industrială    
Industrializarea începe cu alimentaţia    
îngrăşăminte şi pasteurizare    
Hrănirea copiilor    
Debarcări americane: băuturi gazoase şi automate    
Când D-l Ritz şi D-l Escoffier inventează hotelul de lux
Pentru poporul european: tot pâine şi cartofi    
în restul lumii: diversitatea persistă    
Capitolul 6. Dietetica în slujba capitalismului alimentar    
Un vicleşug al capitalismului american: dietetica    
Calorii şi corn-flakes    
A face uitată masa pentru a favoriza capitalismul    
Mascarea gustului    
Munca la bandă rulantă începe în abatoarele din Chicago                
Producerea în serie a hranei    
A mânca repede, fast-food    
America debarcă în bucătăriile lumii    
Foamete şi geopolitică în secolul XX    
Contra foamei, cu orice preţ    
O industrie agroalimentară mondială din ce în ce mai puternică    
Schimbarea de zahăr    
A mânca mai mult şi mai prost    
Imposibila luptă a consumatorilor împotriva zahărului
Cu cât mai puţine mese, cu atât mai mult consum    
Numai Franţa mai rezistă: „la Nouvelle Cuisine"    
Capitolul 7. Astăzi: bogaţii, săracii şi foamea din lume     
Starea agriculturii şi a industriei agroalimentare mondiale    
Chiar şi cei bogaţi s-au lăsat păgubaşi de masă    
Clasele de mijloc mănâncă amestecat    
Cei mai săraci continuă să moară de foame sau din pricina a ceea ce mănâncă    
Masa în familie aproape că a dispărut    
Mâncarea bebeluşilor    
A mânca la şcoală    
A mânca la muncă    
Veganismul devine mondial    
A mânca religios    
A mânca insecte    
Cazul aparte francez persistă    
Zahărul, obezitatea şi moartea
Nu numai zahărul ucide    
Se produc în exces vegetale, came şi peşte        
Hrănirea produce gaze cu efect de sera în exces    
Se distruge solul    
Se reduce diversitatea fiinţelor vii
Marele Secret    
Conştientizarea        
Adolescenţii anunţă că s-ar putea să vină şi zile mai bune                
Capitolul 8. Peste treizeci de ani, insecte, roboţi şi oameni
Mai întâi, nevoile        
Vor putea fi oare hrăniţi 9 miliarde de oameni?
Cel mâi bun regim alimentar pentru fiecare: altruismul alimentar    
Să mâncăm mult mai puţină carne şi mult mai multe legume    
Să mâncăm mult mai puţin zahăr    
Să mâncăm local    
Să mâncăm mai încet    
Să cunoaştem ceea ce mâncăm    
Pentru o educaţie alimentară    
Să mâncăm mult mai puţin    
O „artă culinară pozitivă" pentru o viaţă şi o planetă pozitive    
Să ne regăsim plăcerea de a vorbi/a mânca împreună
Cei foarte bogaţi vor mânca tot mai bine şi mai rar
Opţiuni culturale din ce în ce mai asiatice şi metisate
Mai puţină carne şi mai puţin peşte    
Vegetarian şi nu prea         
Mai multe insecte        
Mai puţin zahăr        
A mânca pentru a te îngriji    
Imitând natura        
Artefacte hrănindu-se cu artefacte    
Capitolul 9. A mânca singur într-o tăcere supravegheată    
Pentru a o încheia cu gătitul    
Preparate nomade: mâncăruri sub formă de praf
Către o solitudine alimentară    
Societatea tăcerii supravegheate    
Necazurile vor continua totuşi, până la ce-i mai rău    
Capitolul 10. Ce ar trebui să însemne a mânca?    
Cea mai bună agricultură pentru toţi va fi făcută de mici proprietari bine pregătiţi    
Să impunem industriei agroalimentare mondiale reguli mult mai constrângătoare
Anexe. Principiile ştiinţifice ale alimentaţiei    
Gustul    
Nevoile alimentare ale omului    
Intestinul    
în ce măsură alimentaţia ne influenţează creierul?     
Ce anume ne influenţează apetitul?    
Alimentaţia printre obiectivele ecologice internaţionale
Bibliografie    
Credite pentru ilustraţii    
Indice de nume    
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Titluri de același autor

Created in 0.0219 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.