Istoria Romaniei moderne - Ioan-Aurel Pop

Istoria poporului roman si a stramosilor sai directi – ca si istoriile altor popoare – se intinde pe o perioada de aproape trei milenii si este dificil de cuprins intr‑o sinteza care sa poata trata uniform si unitar aceasta imensa desfasurare de forte. Pe de alta parte, interesul publicului actual se concentreaza asupra perioadelor mai recente, aflate in mod direct la baza dinamicei si complexei societati contemporane.

 

De aceea, lucrarea de fata decupeaza partea cea mai recenta a istoriei romanilor, aproximativ de la 1700 incoace, cand a debutat miscarea organizata de emancipare nationala, cand s‑a faurit, pe etape, statul national roman unitar si independent si cand s‑a produs modernizarea societatii romanesti sub forma sincronizarii sale cu modelul european occidental de cultura si de civilizatie.

 

Cartea s‑a constituit dintr‑o culegere de texte mai vechi sau mai noi, dintre care multe au mai fost publicate si cu alte prilejuri. Aceste insertii, prelucrate conform criteriilor de alcatuire a unei sinteze, sunt insotite de fragmente ale izvoarelor scrise semnificative, in temeiul carora s‑au putut reconstitui frescele de viata trecuta a romanilor, imagini recompuse cu acest prilej in functie de criteriul veridicitatii sau al adevarului omeneste posibil. Istoricul care respecta „le métier d’historien” (Marc Bloch) stie ca, aidoma oricarui om, nu va descoperi niciodata adevarul absolut, dar ca are obligatia sa tinda spre adevarul istoric (adica acel adevar relativ si partial accesibil noua, oamenilor).

 

Cele peste trei secole de mars spre modernitatea romanilor au avantajul ca se confunda cu dinamica dialogului tot mai intens dintre natiunile lumii, dintre indivizi si grupuri, dintre culturi si curente culturale, incat aceasta istorie mai recenta a celui mai rasaritean popor romanic are multe elemente comune cu destinele celorlalte popoare, interfereaza cu idealurile de libertate si cu aspiratiile de viata ale tuturor tarilor din concertul european si planetar. Am scris aceasta carte cu acea convingere ca ignoranta si somnul ratiunii pot sa nasca monstri, pe cand cunoasterea si dialogul pot conduce la intelegere, la armonie si la pace. Ioan‑Aurel Pop

 

 

1 Preambul    
2 Epoca Luminilor (secolul al XVIII-lea) sau „Prin cultură la libertate"    
2. 1.    Noi regimuri politice: habsburgic şi fanariot
2. 2.    Unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei
2. 3.    Reformismul austriac şi fanariot    
2. 4.    Conflictele din jurul „Chestiunii Orientale"    
2. 5.    Lupta de emancipare naţională    
3.    Reformă şi revoluţie - prima jumătate a secolului al XlX-lea    
3. 1.    Aspecte generale    
3. 2.    Regulamentele Organice    
3. 3.    Regimul absolutist habsburgic în Transilvania şi Bucovina    
3. 4.    Basarabia sub ruşi    
3. 5.    Dobrogea sub turci    
3. 6.    Revoluţia română de la 1848-1849
4.    Unitatea naţională sau făurirea României moderne
4. 1.    Unirea de la 1859 - temeiul Marii Uniri
4. 2.    Domnia lui Alexandru Ioan I (1859-1866)
4. 3.    Domnia lui Carol I (1866-1914); proclamarea şi recunoaşterea independenţei absolute şi unirea Dobrogei cu România; transformarea României în regat    
4. 4.    De la independenţă la „unirea cea mare" (1878-1918)    
4. 5.    Primul Război Mondial    
4. 6.    „Unirea cea mare"                
5.    România interbelică    
5. 1.    Administraţie, economie şi societate    
5. 2.    Politica internă        
5. 3.    Politica externă            
6.    România şi Al Doilea Război Mondial (1940-1945)
7.    Spre totalitarismul comunist (1944-1947)    
8.    „Pe drumul construcţiei socialismului..." (1948-1989)        
9.    Noua libertate: speranţe, visuri, dezamăgiri, certitudini        
Bibliografie selectivă