Introducere in studiul istoriei. Tratat de istoriografie. Vol. 1

…lucrarea de faţă analizează mai putin cronologia generală a lumii sau faptele istorice deosebite, şi mai mult reflecţia marilor gânditori asupra istoriei, motiv pentru care conţine multe citate din aceşti mari precursori. Ea se doreşte a fi o carte despre felul în care s-a scris istoria de-a lungul secolelor şi despre căile prin care continuă să influenţeze viaţa întregii omeniri. Totodată, ea încearcă să integreze diferitele preocupări pentru istorie într-un sistem coerent, care să permită argumentaţia în favoarea caracterului ştiinţific al Istoriei. Pentru aceasta, am încercat mai întâi să definesc principalele noţiuni cu care operează istoria şi rolul istoricului în cadrul mai larg al domeniului specific acestei ştiinte. În conceptul de dispozitiv istoric - termen folosit de istoriografia occidentală - am inclus istoriografia propriu-zisă, teoria istoriei, filozofia istoriei şi metodologia istoriei, ca instrumente teoretice şi metodologice ale ştiintei istorice. În sfârşit, nu puteam ignora rolul naraţiunii istorice, atât cu aspectele sale de discurs istoric, cât şi cu ramificaţiile sale spre beletristică istorică şi spre literatură. Întreaga analiză urmareşte evolutia conceptului de istorie în cursul timpului, astfel încât sa poată fi parcurse atât diferitele etape ale abordarii fenomenului istoric, cât şi marile şcoli de istoriografie. Alex Mihai Stoenescu CUPRINS: O nouă teorie a cunoaşterii istorice, acad. Florin Constantiniu Metodă şt interdisciplinaritate, acad. Ştefan Ştefănescu Partea I. DOMENIUL ISTORIEI I. NOŢIUNI ŞI CONCEPTE CU CARE OPEREAZĂ ISTORIA 1. Trecutul 2. Timpul istoric 3. Omul/ obiect al istoriei 4 Istoria 5. Adevărul istoric 6. Cauzalitatea istorica 6. 1. Cauzalitate şi finalitate 6. 2. Aplicarea principiului indeterminismului lui Heisenberg la teoria cunoaşterii istorice 6. 3. Rolul Teoremei lui Godel 6. 4. Decizia, ca factor cauzal 6. 5. Dilemele lui Adam Schaff 7. Obiectivitatea istorică 7. 1. Obiecţiile cunoaşterii istorice 7. 2. Teorii ale obiectivitătii Karl Popper Arnold J. Toynbee Paul Ricoeur Thomas S. Kuhn 8. Discontinuitatea istorică 9. Categorii şi subcategorii istorice II. ISTORICUL 1. Limbajul istoricului 2. Primul şi cel din urmă istoric 3. Istoricul profesionist 4. Erudiţia Partea a II-a. DISPOZITIVUL ISTORIC (INSTRUMENTELE TEORETICE ALE ISTORIEI) III. CONCEPTUL DE DISPOZITIV ISTORIC IV. ISTORIOGRAFIA 1. Apariţia scrisului 2. Apariţia alfabetului 3. Definirea istoriografiei 4. fatorio/ogia OrtegayGasset Nicolae Iorga 5. Istoria istoriografiei (istoria operelor istorice) V. TEORIA ISTORIEI 1. Precursorii Lucian din Samosata Lorenzo Valla 2. începutul teoriei istoriei Heinrich Cornelius Agrippa ab Nettesheim n Francesco Patrizi Jean Bodin Gerhard Johann Vossius 3. Teoria modernă a istoriei Jean Mabillon Johann Martin Chladenius Enciclopedia. Sistemul cunoştinţelor umane al lui Diderot August Ludwig von Schlozer Jacob Burckhardt Alexandru D. Xenopol Pietro Rossi Moses I. Finley Georg G. Iggers 4. Ego-istoria VI. FILOZOFIA ISTORIEI 1. Evoluţia filozofiei istoriei Francois Marie Arouet-Voltaire Johann Gottfried Herder Immanuel Kant Georg Wilhelm Friedrich Hegel Heinrich J. Rickert Raymond Claude-Ferdinand Aron Robin George Colingwood Carl Gustav Hempel postmodernismul istoric 2. Apariţia conceptului de istorie, ca ştiinţă 2. 1 • Influenţa gândirii iluministe asupra studiului istoriei Ipoteza astronomică Ipoteza psihologică Ipoteza politică 2. 2. Bătălia pentru poziţionarea istoriei în ştiinţă Sir Francis Bacon, baron Verulam Giambattista Vico Influenţa filozofiei lui August Comte Wilhelm Dilthey 2. 3. Istoria, ca ştiinţă umanistică 3. Istoria serială 3. 1. Teoria istorică a lui Cournot 32. Statistica lui Pierre Chaunu 3. 3. Seria istorică VII. METODOLOGIA ISTORICĂ 1. Metodologia istorică în context ştiinţific 1. 1. Istoricitatea metodologiei istorice 1. 2. Autoritatea metodei istorice 2. Izvoarele istorice 2. 1. Tipologia izvoarelor 2. 2. Regimul izvoarelor evenimentelor controversate din decembrie 1989 din România 3. Marile Şcoli metodologice 3. 1. Şcoala metodologică germană Barthold Georg Niebuhr Wilhelm von Humboldt Leopold von Ranke Johann Gustav Droysen Ernest Bernheim Lexikon-ul Fischer 3. 2. Şcoala metodologică franceză Charles-Victor Langlois şi Charles Seignobos Şcoala de la „Anale" Henri-Irenee Marrou 3. 3. Şcoala metodologică italiană 3. 4. Aspecte metodologice ale Şcolii americane de istoriografia 4. Bazele cercetării istorice 4. 1. „Ştiinţa izvoarelor" 4. 2. Opţiunea auctorială 4. 3. Arta citatului 4. 4. Operaţiuni epistemologice "' (interpretare, explicare, naraţiune) Partea a IlI-a. DISCURSUL ISTORIC. NARAŢIUNEA ISTORICĂ VIII. DIFERENŢA ÎNTRE DISCURSUL ISTORIC ŞI NARAŢIUNEA ISTORICĂ 1. Discursul istoric sau Naraţiunea istorică 1. 1. Succesul naraţiunii istorice 1. 2. Naraţiunea lipsită de bază ştiinţifică 1. 3. Cenzură şi propagandă în perioada postbelică 1. 4. Clasificarea operelor cu subiect istoric 2. Percepţia informaţiei istorice 2. 1. Cazul Caesar 2. 2. Cazul Machiavelli 3. Discernământul valoric 4. Istoria analogică 5. Istoria alternativă Cliometria Uchronia Istoria pacifistă 6. Globalizarea şi discursul istoric IX. BELETRISTICA ISTORICĂ Lev Tolstoi, ideologie şi fals în Război şi Pace Mark Twain, ideologie şi kitsch în Un yankeu la curtea regelui Arthur Lawrence al Arabiei, sfârşitul romantismului istoric după Cei şapte stâlpi ai înţelepciunii Cornelius Ryan, jurnalism istoric în Un pod prea îndepărtat BIBLIOGRAFIE