Inteligente multiple - Howard Gardner

... teoria inteligentei multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman. Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla, potrivit teoriei lui Gardner, sunt: verbala/lingvistica, logico-matematica, spatiala, kinestezica, muzicala, intrapersonala, interpersonala si naturalista.

 

Dr. Gardner afirma ca, in majoritatea sistemelor educationale si culturale, se acorda importanta doar inteligentei verbale si celei logico-matematice, neglijandu-se celelalte dimensiuni ale inteligentei multiple. El recomanda acordarea unei importante echilibrate tuturor celor 8 dimensiuni ale inteligentei multiple, acordarea atentiei necesare si copiilor/elevilor care manifesta inclinatii spre domenii artistice, naturaliste etc, cat si copiilor care adesea sunt etichetati ca avand probleme la invatatura, probleme de atentie/concentrare la lectii.

 

Acesti copii, avand in vedere modul lor deosebit de gandire, trebuie ajutati sa se dezvolte in domeniile spre care au inclinati, nu sa fie demotivati datorita abilitatilor mai putin dezvoltate pe care le au in domeniile lingvistic si logico-matematic. Abordarea invatarii conform acestei teorii nu inseamna ca pentru invatarea unui lucru trebuie folosite, intotdeauna, toate cele 8 canale, ci explorarea a cat mai multe posibitati de a invata un lucru pentru a putea decide care dintre ele sunt cele mai potrivite in fiecare caz particular. Teoria inteligentei multiple extinde orizontul posibilitatilor de invatare/asimilare a cunostiintelor dincolo de metodele conventionale, verbale si logico-matematice utilizate in majoritatea scolilor.

 

“Imi doresc pentru copii mei ca acestia sa inteleaga lumea nu numai pentru faptul ca lumea este fascinanta si mintea omului este curioasa. Vreau ca ei sa inteleaga lumea altfel, incat sa o poata face mai buna. Cunoasterea nu este acelasi lucru cu moralitatea, dar, daca vrem sa evitam greselile anterioare si sa avansam pe directii productive, trebuie sa fim in stare sa intelegem. O parte importanta a acestei intelegeri consta in a sti cine suntem si ce putem face. In ultima instanta, trebuie sa sintetizam pentru noi insine ceea ce intelegem. Intr-o lume imperfecta pe care o putem influenta in bine sau in rau, constientizarea faptului ca orice incercare conteaza – este cea care ne defineste ca fiinte umane.” ( Howard Gardner)

 

In primii cinci ani de viata, copiii mici din toata lumea dezvolta teorii si conceptii puternice despre cum functioneaza lumea – lumea fizica si lumea celorlalti oameni. De asemenea, isi dezvolta, cel putin la nivel de schita, competenta privind sistemele de simboluri umane fundamentale – limbaj, numere, muzica, reprezentari bidimensionale, si altele asemenea. Ceea ce este frapant la aceste achizitii este ca ele nu depind de invatarea explicita.

 

Copiii isi dezvolta aceste capacitati simbolice si aceste conceptii teoretice indeosebi cu ajutorul propriilor interactiuni spontane cu lumea in care traiesc. Aceasta nu inseamna negarea faptului ca unele culturi specifice exercita efecte specifice, ci mai degraba afirma ca tipurile de capacitati care evolueaza vor fi dificil de infranat, in conditiile unui mediu rezonabil de bogat si favorabil. Copiii impartasesc din elixirul creativitatii. Ei sunt dornici sa transceada granitele de care sunt constienti cel putin in mod periferic; ei se avanta cu mare pasiune in joaca si munca; ei creeaza produse care adesea uimesc “bransa” ca fiind mai impresionante decat realizarile unor copii mult mai in varsta.

CUPRINS:

 

Introducere    
        
PARTEA ÎNTÂI - Teoria                 
Capitolul 1 • Pe scurt
Capitolul 2 • Viziunea după douăzeci şi cinci de ani        
Capitolul 3 • Dincolo de inteligenţă: alte capacităţi omeneşti valoroase     
Capitolul 4 • Puntea către educaţie                    
Capitolul 5 • întrebări frecvente despre teorie şi practică
            
PARTEA A DOUA - Perspective educaţionale    
Capitolul 6 • Educarea inteligenţelor în copilăria timpurie    
Capitolul 7 • Proiecte pentru clasele elementare        
Capitolul 8 • Puncte de acces multiple pentru înţelegerea disciplinară
Capitolul 9 • Abordarea disciplinară în liceu: o introducere în Arts PROPEL
Capitolul 10 • Evaluarea în context: o alternativă la testarea standardizată    

 

PARTEA A TREIA - Noi perspective
Capitolul 11 • Contexte sociale        
Capitolul 12 • La locul de muncă
Capitolul 13 • Viitorul
    
Anexa A - Mulţumiri
Anexa B - Referinţe la capitole    
Anexa C - Lucrări amintite în Inteligenţe Multiple
Anexa D - Bibliografie             
Index de termeni        
Index de nume