În serai. Viețile private ale sultanilor din Istanbul

Preț: 59^,00 lei

Disponibilitate: în stoc la furnizor

cumpără

Autor: John Freely

ISBN: 978-606-40-0767-4

Editura: Trei

Anul publicării: 2021

Pagini: 352

Categoria: Dezvaluiri/Istorie

DESCRIERE

În serai. Viețile private ale sultanilor din Istanbul - John Freely

... relatează povestea Casei lui Osman, dinastia imperială care a condus Imperiul Otoman timp de mai bine de șapte secole, un imperiu care se întindea cândva din Europa Centrală până în Africa de Nord și din Persia pană la Adriatică. Impresionanta capitală a acestui imperiu grandios a fost Istanbulul, vechiul Bizanț cunoscut grecilor drept Constantinopol, orașul imperial așezat pe malurile european și asiatic ale Bosforului.

În primele patru secole de domnie otomană în Istanbul, sultanii și-au avut rezidența imperială aici, în magnificul palat Topkapı, ale cărui grădini și pavilioane împodobesc și astăzi colina care tronează deasupra confluenței Bosforului cu Cornul de Aur, la locul de întâlnire cu apele Mării Marmara.

Cartea lui John Freely ne poartă în spatele ușilor aurite de la Topkapı Sarayı, în chiar inima palatului și a secretelor pe care le-a ținut bine ascunse veacuri la rând: haremul, unde sultanul se înconjura de soții, concubine, sclave, eunuci, paji, pitici și muți, și unde toate evenimentele furtunoase care reverberau până la granițele îndepărtate ale imperiului aveau adesea loc. Aceasta este istoria unui edificiu fascinant prin pitorescul și opulența sa fabuloasă, cutremurător prin păienjenișul de intrigi și tragismul său și, fără doar și poate, remarcabil prin încărcătura și forța sa politică.

„Capitolele care urmează nu sunt o istorie a Imperiului Otoman. Ele sunt, mai degrabă, o biografie a familiei și dinastiei Osmanlı, a Casei lui Osman, a celor treizeci și șase de sultani care au condus pe rând Imperiul Otoman timp de douăzeci și una de generații. Cartea deapănă povestea acestei familii, a sultanilor, femeilor și copiilor lor, și a celor care au format curtea lor la Topkapı Sarayı și, mai târziu, în celelalte palate imperiale de pe malul Bosforului, până la sfârșitul imperiului, în 1923. Aceste palate sunt acum muzee, dar camerele în care au trăit sultanii sunt în continuare îmbibate de prezența lor, revenind la viață pentru cei care știu povestea vieților lor private în Casa Fericirii." – John Freely

JOHN FREELY s-a născut la New York in 1926. A intrat în marina militară americană la vârsta de 17 ani, servind în cadrul unei unități de comando în Birmania și China în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. A obținut un doctorat în fizică la New York University în 1960 și a urmat studii postdoctorale la Oxford University.

A predat fizica și istoria științelor la Boğazici Universitesi și a locuit la New York, Boston, Londra, Atena, Istanbul și Veneția. Este autorul a peste 40 de lucrări, printre care mai multe cărți de istorie și călătorie ce au cunoscut un mare succes (Strolling Through Istanbul, Classical Turkey, Strolling Through Athens, Strolling Through Venice, Children of Achilles etc.). Istanbul – Orașul imperial, publicat și în limba romană de Editura Trei, a devenit un ghid cultural inconturnabil al orașului de pe Bosfor. Freely s-a stins din viaţă pe 20 aprilie 2017, numele său rămânând sinonim cu memoria oraşului Istanbul.

CUPRINS:

Lista reproducerilor color
Harti
Prefata
1.   Casa lui Osman / 23
2.   Mehmed Cuceritorul / 34
3.   Casa Fericirii / 50
4.   Soliman Magnificul / 66
5.   Sultanatul Femeilor / 83
6.   O orgă pentru sultan / 102
7.   Regicid / 115
8.   Procesiunea breslelor / 129
9.   Trei sultani nebuni / 145
10.   Vânătorul întemniţat / 160
11.   O cuşcă pentru prinţi / 177
12.   Vremea lalelelor / 189
13.   Crimă în camera de muzică / 209
24.   Fericitul Eveniment / 228
25.    Pe molurile Bosforului / 242
26.   An ui celor trei sultani / 260
27.   Sultanii întemniţaţi / 276
18.   Căderea casei lui Osman / 294
19.   Locul de adunare al spiritelor / 314
Glosar
Sultanii otomani (dinastia lui Osman)
Genealogia sultanilor
Mame ale sultanilor
Bibliografie