Gramatica limbii traco-geto-daca, muma a gramaticilor limbilor europene, cu dictionar

Gramatica limbii traco-geto-dacice este, poate, cea mai importantă lucrare pe care domnia sa a redactat-o. De altfel, după cercetări de o viaţa, a avut ideea de a readuce la lumină esenţa unei limbi pe care unii o considerau definitiv şi iremediabil pierdută, moartă şi deci, necunoscută în veci. Unii s-au aventurat să afirme, în special unii cercetători alogeni şi de o anumită etnie, cum că dacii nici nu au avut o limbă şi nici scriere. Adică ar fi fost surdo-muţi, ar fi vorbit prin semne, după cum nici aurul nu ar fi ştiut să îl prelucreze, de parcă tezaurul tâlhărit de romani ar fi fost scos şi prelucrat tot de romani. Pentru maghiari, care au apărut din stepele Asiei cu multe secole, dacii nici nu ar fi fost pe aici când rătăceau după iarbă grasă. De aceea, istoria războaielor noastre cu romani, adică ale dacilor cu nepoţii târzii ai lor care, după ce au construit prin foc şi sabie un imperiu, ajuns în faliment, au venit să jefuiască aurul bunicilor lor ca să mai salveze imperiul câteva secole după… Ori or fi fost specialişti în aur dacic din Apuseni cine ştie ce hoardă venită cu carnea crudă sub şa specializaţi prin pustietăţile Asiei?… Dar şi ei tot după aur şi iarbă au venit prin Europa. Este evident că dacii au avut şi limbă, şi scriere şi că noi vorbim limba lor, evoluată permament de zece milenii, iar de la ei de vreo două milenii. Limba este un organism viu, trăieşte de milenii, prin generaţii şi generaţii. Acum se află în al unsprezecelea mileniu dacoromânesc. Cato cel Bătrân, la vremea lui, afirma cu certitudine că getii aveau o limbă si o scriere înainte de întemeierea Romei. De altfel, Legile belagine ale dacilor vechi au fost la baza legilor romanilor. Am văzut că autorul, sensibil la denigrările venite de aiurea, dă răspunsuri pe măsură. De altfel, acesta este şi rolul unei Academii, să producă permanent cunoaştere la nivel înalt, o cunoaştere esenţială, sistematizată rational, dar şi pe înţelesul tuturor, atunci când trebuie, aşa cum trebuie. Şi iată, surpriza! Probabil că au mai fost scrise gramatici ale limbii noastre ancestrale, fie la vremea lui Zamolxe, Burebista, Deceneu sau a lui Decebal. Prima universitate a lumii, cea întemeiată de Zamolxe, a cuprins şi gramatica, aşa cum s-a păstrat în buna tradiţie a învăţaţilor geţi de la Cetatea lui Dromi-getul pe IALOMITA – Iordanul dacoromânesc, la care veneau grecii să înveţe filosofie, gramatica, etica, fizica şi altele, inclusiv la sihaştrii noştri. De altfel, modelul geţilor a fost preluat de Socrate, Platon şi Aristotel la Atena. Platon, dacoromânul, a venit din nordul Dunării ca si Socrate, de pe la noi, ca să înveţe pe atenieni tainele naturii, ale societăţii şi ale gândirii. Ne place să credem că, pe undeva, multe din noţiunile pe care le regăsim în cartea domnului profesor Luca, sunt sau au fost prezente şi în lucrările înaintaşilor antici. De altfel, aşa este în ştiinţa, cunoştinţele sistematizate sunt similare, poate mai bogate pe măsura ce timpul devine mai matur, dar mai aşezate, mai esenţializate. Doar metodele diferă, în raport cu nivelul de cunoaştere al profesorilor în arta educaţiei şi de nivelul de înţelegere al elevilor. Desigur, cea mai mare şi permanentă profesoară a întregii umanităti a fost femeia–mamă universală, ca mamă dacă. Ea a predat primele noţiuni de gramatică a limbii dacilor, sau cum zicem noi, de limba dacoromână. Apoi tata, bunica, bunicul, sora, fratele, vărul sau verişoara au constituit îndrumătorii pentru diversele clase de noţiuni pentru noua generaţie. Dl. Luca reface cu ochii mintii primii paşi ai atâtor generaţii care au crescut în limba dacoromânească de la începutul lumii noastre. Şi, după Calendarul dacoromânesc, ne aflăm la 25 octombrie 10 010. Pentru a acorda mai multă expansiune mesajului său, autorul a luat ca bază de analiză lexicul gramatical prin 11 limbi: română, dialectul aromân, limba traco-geto-dacă, limbile latină, franceză, italiană, spaniola, germană, maghiară, engleză si cehă la care completează, uneori, cu albaneza si chiar araba. În final, mai apare o surpriză: îngemănarea GRAMATICII cu DICTIONARUL român-traco-geto-dac, adică dacoromân. Noi, la ACADEMIA DACOROMÂNĂ îi denumim pe atlanto-pelasgo-ramano-traco-geto-daco-valahi într-un cuvânt, dacoromâni, pentru că intre daci şi românii de azi un incape nici măcar o liniiuta de despartire, românii de azi sunt dacii contemporani, într-o continuitate şi permanenţă de zece ori milenară. Acest dictionar cuprinde peste 3 000 de cuvinte. Mai bine de jumătatea acestui lexic este sustinut de surse ale trăitorilor de mii de ani până în zilele noastre. Sunt prezenti anticii HOMER, HERODOT, PLINIU, AESCHYL, PTOLEMEU, VIRGILIU, OVIDIU si multi altii, până la cei din scolile cele mai recente, începând cu regretatul NICOLAE DENSUȘIANU, precum si PAUL LAZĂR TONCIULESCU, C. C. GIURESCU, VASILE PÂRVAN, I. I. RUSU etc. GRAMATICA si DICTIONARUL s-ar fi putut completa cu cele peste 2000 de antroponime, 185 de hidronime, 10 oronime, 2500 toponime, astfel ca numărul cuvintelor găsite identificate de dl. OLIMPIU IOAN LUCA în limba traco-geto-dacă ar depăsi 8 000 de cuvinte fundamentale. Am întrebat pe autor dacă a consultat alte lucrări de acelaşi gen ca bibliografie pentru această lucrare. Şi am aflat că nu a identificat nici una până în prezent. Prin urmare, trebuie să fi avut conştiinţa de pionier în cunoaştere într-un domeniu pe cât de abstract, pe atât de vital, de important pentru nemurirea unei limbi vii care se transmite din părinte la propriul copil şi de la copilul-părinte la alt copil care va deveni şi el părinte şi profesor natural de limbă dacoromânească.

Prescurtari (Precurtos in limba traco-geto-daca) Velore antan (Cuvant inainte) Bibliografie Introducere. Alfabetul Morfologie Substantivul Articolul Adjectivul Pronumele Numeralul Verbul Adverbul Prepozitia Conjunctia Interjectia Rubis – Rubine Dictionar ANEXE Harti, Stema Daciei Harta Daciei lui Burebista Harta DacoRomaniei lui Regalian Nume pe harta sud-estului Europei Stema Daciei Alfabete comparate