Filocalia lui Origen

Filocalia lui Origen
Preț: 48,50 lei
Disponibilitate: în stoc la furnizor
Autor:
ISBN: 978-973-111-958-8
Editura:
Anul publicării: 2022
Pagini: 304
Categoria: Religie

DESCRIERE

Filocalia lui Origen
 
Filocalia nu a fost niciodata compusa de Origen in forma sa prezenta. Aceasta lucrare este o culegere alcatuita de Sfintii Vasile cel Mare († 379) si Grigorie de Nazianz († 390) cu cele mai frumoase pagini extrase din varii opere origeniste.
 
Cartea de fata reprezinta un indreptar pentru patristica timpurie legat de citirea si intelegerea corecta a Sfintei Scripturi in perspectiva alegorica, atunci cand mintea cititorului crestin nu poate sa priceapa formularile si relatarile literale ale unor fragmente din Scriptura, fragmente care pot sa trezeasca la un moment dat ambiguitati serioase.
 
Totodata, Filocalia lui Origen constituie si o scriere apologetica pretioasa care si-a facut aparitia in cel mai potrivit moment in contextul unei istorii tumultuoase a cresti-nismului din secolele II‒III d. Hr. In acea vreme, calomniile la adresa Bisericii din partea oratorilor si filosofilor politeisti din Imperiul Roman se inmultisera vertiginos. Origen, care a fost in tinerete impiedicat de propria mama sa devina martir ca si tatal sau (in anul 203), isi va canaliza toate eforturile intelectuale cu o ravna muceniceasca spre apararea credintei crestine pentru care el a fost oricand pregatit sa isi sacrifice viata.
 
„Caci noi avem o comoara in vase de lut pentru ca mareata putere a lui Dumnezeu sa poata straluci, iar nu sa se creada ca ea vine de la noi, oamenii. Caci daca obisnuitele metode de demonstratie comune oamenilor, pe care le gasim in rafturile bibliotecilor noastre, ar fi avut intaietate in fata omului, atunci pe buna dreptate credinta noastra ar fi fost banuita ca ar sta in intelepciunea omului, iar nu in puterea lui Dumnezeu; dar asa cum stau lucrurile, daca un om isi va inalta privirea, se va vadi ca propovaduirea si Cuvantul au inraurit multimea nu prin vorbe pline de intelepciune, ci prin aratarea Duhului si a Puterii.”
 
CUPRINS:
 
Introducere

CAPITOLUL I. Despre inspiratia Sfintei Scripturi: cum trebuie ea citita si inteleasa; de ce este neclara; care este pricina neclaritatii ei, si de ce in unele cazuri este de nepatruns, sau lipsita de sens atunci cand este interpretata literal. Din tratatul "Despre principii" si din alte lucrari ale lui Origen.
CAPITOLUL II. Despre faptul ca Sfanta Scriptura este inchisa si pecetluita. Din Comentariul la primul Psalm.
CAPITOLUL III. De ce cartile inspirate sunt in numar de douazeci si doua137. Din acelasi Comentariu la primul Psalm.
CAPITOLUL IV. Despre greselile gramaticale si despre stilul simplu al Scripturii. Din cartea a patra a Comentariului la Evanghelia lui Ioan, trei sau patru pagini de la inceput.
CAPITOLUL V. Ce inseamna "vorba multa" si "multele carti"? Sfanta Scriptura in intregul ei este o singura carte. Din introducerea la Cartea V a Comentariului la Ioan.
CAPITOLUL VI. Sfanta Scriptura in intregul ei este un instrument al lui Dumnezeu, desavarsit si potrivit pentru menirea sa. Din cartea a doua a Comentariului la Evanghelia dupa Matei: "Fericiti facatorii de pace
CAPITOLUL VII. Despre caracterul special al persoanelor din Sfanta Scriptura. Din adnotarea la Cantarea Cantarilor, pe care Origen a scris o in tineretea sa.
CAPITOLUL VIII. Noi nu ar trebui sa incercam sa corectam propozitiile gresite din Scriptura, nici pe acelea ce par nelamurite daca sunt luate in sens literal, intrucat acestea reprezinta o sursa pretioasa de cugetari pentru cei care inteleg. Din Comentariul la Osea.
CAPITOLUL IX. De ce Sfanta Scriptura foloseste adesea acelasi termen cu intelesuri diferite, chiar in acelasi loc. Din Epistola catre Romani, IX, despre cuvintele: "Ce vom zice deci? Au doara Legea este pacat
CAPITOLUL X. Despre lucruri din Sfanta Scriptura ce par a fi o piatra de poticnire si o piatra de sminteala. Din a 39 a Omilie la Ieremia: "Domnul nu a putut indura din pricina rautatii faptele voastre."
CAPITOLUL XI. Sa cautam hrana data noua de toate Scripturile inspirate, si sa nu ne indepartam de la pasajele pe care ereticii, in mod gresit, le socotesc grele, nici sa le tratam cu usurinta; s ar cuveni mai degraba sa ne angajam in cercetarea lor fara confuzia care insoteste necredinta. Din cartea XX a Comentariului la Iezechiel: "Iar despre voi, oile Mele, asa zice Domnul Dumnezeu: "Iata voi face judecata intre oaie si oaie, intre berbec si tap. Oare nu va ajunge ca pasteti in pasune buna, iar ce ramane calcati cu picioarele voastre si ca beti apa curata, iar pe cea care ramane o tulburati cu picioarele voastre. Asa ca oile Mele sunt nevoite sa se hraneasca cu ceea ce este calcat de picioarele voastre si sa bea ceea ce este tulburat de picioarele voastre?"
CAPITOLUL XII. Despre faptul ca cel care citeste Sfanta Scriptura nu trebuie sa se descurajeze daca nu poate sa inteleaga ghicitorile incalcite si pildele pe care aceasta le cuprinde. Din a 20 a Omilie la Iosua, fiul lui Nun.
CAPITOLUL XIII. In ce imprejurari si pentru cine lectiile de filozofie pot fi profitabile, in deslusirea Sfintei Scripturi, cu dovezi din Scriptura. Scrisoarea catre Grigorie.
CAPITOLUL XIV. Cei ce doresc sa inteleaga corect Sfintele Scripturi trebuie neaparat sa fie familiari cu principiile logice adaptate folosirii lor; fara acestea, ei nu pot concepe intelesul exact al gandurilor exprimate, dupa cum s ar cuveni. Din cartea a treia a Comentariului la Geneza.
CAPITOLUL XV. O replica data filozofilor greci care dispretuiesc saracia de stil a Sfintelor Scripturi si spun ca alesele adevaruri ale crestinismului au fost exprimate mai bine de catre greci. Mai mult, ei spun ca trupul Domnului a fost plapand; cu argumentul diferitelor chipuri ale Cuvantului. Din tratatul Impotriva lui Celsus, care a scris impotriva crestinilor, Cartile VI si VII.
CAPITOLUL XVI. Cu privire la cei ce defaimeaza crestinismul pe temeiul ereziilor din Biserica. Cartea III, Impotriva lui Celsus.
CAPITOLUL XVII. Un raspuns la afirmatiile unor filozofi cum ca nu exista nici o deosebire intre a l numi pe Cel Ce este Dumnezeu peste toti cu numele de Zeus, obisnuit printre greci, sau cu numele folosit de indieni, de exemplu, sau chiar cu cel folosit de egipteni. Cartile I si V, Impotriva lui Celsus.
CAPITOLUL XVIII Un raspuns la adresa acelor filozofi greci care se lauda ca stiu totul si acuza credinta simpla a crestinilor; si se plang ca acestia prefera in viata nebunia in locul intelepciunii; mai mult, ca nici un om intelept sau educat nu a devenit ucenic al lui Iisus; in schimb, spun ei, barcagii si vamesii din clasele de jos, aduna nebuni si smintiti, sclavi, femei slabe si copii, pentru a i face sa se inchine Evangheliei. Cartile I si III, Impotriva lui Celsus.
CAPITOLUL XIX Si iarasi, la inceputul aceleiasi carti, Origen spune: Credinta noastra in Domnul nostru nu are nimic de a face cu credinta superstitioasa si lipsita de ratiune a Neamurilor, fiind nu numai vrednica de lauda dar si desavarsit acord cu ideile morale originare ale oamenilor. In raspuns la aceia care se intreaba: Cum de putem noi crede ca Iisus este Dumnezeu, vazand ca el a avut un trup muritor?
CAPITOLUL XX Un raspuns dat celor ce spun ca lumea intreaga, inclusiv omul, a fost creata nu pentru om, ci pentru creaturile fara ratiune; caci acestea traiesc cu mai putina zbatere decat oamenii; mai mult, ca ele sunt mai intelepte decat noi, si sunt in acelasi timp dragi lui Dumnezeu si constiente de Dumnezeu, cunoscand cele viitoare; vom vorbi de asemenea si impotriva teoriei transmigratiei sufletelor, si ne vom spune parerea in legatura cu prezicerile si sarlataniile legate de acestea. Din Cartea IV, Impotriva lui Celsus.
CAPITOLUL XXI Despre "ceea ce sta in puterea noastra", cu o explicatie si o interpretare a acelor pasaje din Scriptura care par a l desfiinta; dupa cum urmeaza:
CAPITOLUL XXII Care este impartirea pe pamant a creaturilor rationale, respectiv a sufletelor omenesti, aratata invaluit in zidirea turnului, si in amestecarea limbilor? Capitol in care ne vom ocupa si de stapanitorii, multi la numar, pusi asupra celor impartiti, potrivit starii lor. Din Cartea V, Impotriva lui Celsus.
CAPITOLUL XXIII Despre destin si despre cum, desi Dumnezeu stie dinainte purtarea fiecaruia, raspunderea omului ramane aceeasi. Mai apoi, despre faptul ca astrele nu pot provoca faptele oamenilor, ci doar le indica; oamenii nu pot ajunge la cunoasterea deplina a acestor lucruri, dar semnele ne sunt date de catre puterile dumnezeiesti; care este cauza semnelor. Astrologia pare sa aiba elemente de adevar. Din Cartea III a comentariilor la Geneza. "Sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii"
CAPITOLUL XXIV [Unde se arata ca] materia nu este necreata, si nici nu este cauza raului. Din Praeparatio Evangelica (Cartea VII) a lui Eusebiu Palestinianul.
CAPITOLUL XXV Despre faptul ca "alegerea" ivita din prestiinta nu inlatura ceea ce sta in puterea noastra. Din Cartea I a Comentariului la Epistola catre Romani, la cuvintele "randuit pentru vestirea Evangheliei lui Dumnezeu."
CAPITOLUL XXVI Despre lucrurile "bune" si "rele"; acestea depind in parte de propriile noastre eforturi620 si, in parte, nu depind; si aceasta, dupa invatatura lui Hristos, nu dupa cum crede Aristotel. Din comentariul la Psalmul 4, la expresia "Multi zic: "Cine ne va arata noua cele bune?"
CAPITOLUL XXVII Intelesul impietririi inimii Faraonului
Note

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0498 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.