Fără. Despre iubire, suferință și pierdere

 

 

Sînt pierderi previzibile – ştim că partenerul de viaţă sau prietenul care suferă de o boală incurabilă nu va mai fi mult timp lîngă noi – şi pierderi neaşteptate, ca atunci cînd primim vestea că el a murit într-un accident. Sînt pierderi pe care nu le putem evita şi pierderi pentru care chiar noi sîntem responsabili.

 

Pentru a ilustra strategiile prin care oamenii fac faţă suferinţei, Aurora Liiceanu alege trei scriitori – Julian Barnes, Joan Didion şi Joyce Carol Oates – şi un personaj literar – Fermina Daza, protagonista romanului lui García Márquez Dragostea în vremea holerei. Toţi îşi pierd partenerii de viaţă, toţi încearcă să înţeleagă moartea acestora şi să-şi învingă durerea.

 

Deşi diferite, poveştile lor duc la aceeaşi concluzie: odată cu cei dragi moare şi o parte din noi, dar, aşa cum spune o altă scriitoare, Anne Lamott, trebuie să învăţăm să dansăm şchiopi.

 

 

Cuvânt-înainte            
Trei scriitori şi un personaj de roman    
Prima confruntare cu realitatea: faţă-n faţă cu pierderea    
Traiul împreună şi experienţele comune    
Trauma pierderii: cum este trăită suferinţa
Strategii pentru a face faţă pierderii    
Memoria tranzacţională şi gândirea magică
Lumea obiectelor şi lumea amintirilor    
Trebuie să învăţăm să dansăm şchiopi    
Kintsugi şi rezilienţa