ESEUL - VARIANTA RAPIDĂ de pregătire pentru Bacalaureat. LITERATURA ROMÂNĂ

Lucrarea este realizată în conformitate cu Programa de Bacalaureat în vigoare, pentru disciplina Limba şi literatura română Prezentul auxiliar a fost avizat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin Ordinul nr. 3022 din 08. 01. 2018 şi se regăseşte la poziţia nr. 282 din anexa Ordinului.

Lucrarea propune o metodă rapidă şi eficientă de pregătire a eseului structurat, subiectul cu cea mai mare complexitate din cadrul probei scrise de limba şi literatura română a examenului de bacalaureat. Ca să asimileze cât mai multe informaţii, corect şi intr-un timp cât mai scurt, candidaţii trebuie să parcurgă două etape, concretizate în:

1. planul eseului, în care sunt sistematizate cele mai importante idei ce trebuie abordate;
2. eseul propriu-zis, în care sunt dezvoltate ideile din plan, respectând cele patru repere obligatorii din cerinţa subiectului.

 

Materia pentru examen este, astfel, pusă la dispoziţia elevilor într-o formă esenţializată, organizată şi accesibilă, ideală pentru recapitularea cunoştinţelor şi pentru fixarea celor mai importante repere de alcătuire a eseului.

CUPRINS:

Argument
Competente generale şi specifice vizate.

Cum abordăm cu succes subiectul al III-lea
al probei scrise de limba și literatura română.

 

 

I. Pașoptismul.
Rolul literaturii în perioada pașoptistă:
Introducție la „Dacia literară” – Mihail Kogălniceanu.
Nuvela istorică, romantică, pașoptistă:
Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul
(I. particularitățile nuvelei; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje)

II. Epoca marilor clasici
Criticismul junimist: Junimea, Titu Maiorescu
Poezia romantică:
Mihai Eminescu: Floare albastră (particularitățile textului poetic)

Nuvela realistă, psihologică: Ioan Slavici, Moara cu noroc
(I. particularitățile nuvelei; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje)
Comedia: I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută
(I. particularitățile comediei; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje)
Basmul cult: Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
(I. particularitățile basmului cult; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje)

III. **Prelungiri ale romantismului și ale clasicismului:
Octavian Goga, Rugăciune (particularitățile textului poetic)

Literatura română în secolul al XX-lea

IV. Perioada interbelică
Curente culturale/literare în perioada interbelică:
modernismul, E. Lovinescu

Poezia interbelică (simbolism - modernism):
G. Bacovia, Plumb (particularitățile textului poetic simbolist).
Tudor Arghezi, Testament (particularitățile textului poetic)
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
(particularitățile textului poetic modernist)
Ion Barbu, Riga Crypto şi lapona Enigel
(particularitățile textului poetic modernist)
Poezia interbelică (tradiționalismul):
Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri (particularitățile textului poetic)

Romanul interbelic
Romanul psihologic, modern, subiectiv:
Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
(I. particularitățile unui roman psihologic; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje).
Romanul experienței: Mircea Eliade, Maitreyi
(I. particularitățile unui roman al experienței; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje).
Romanul realist de tip obiectiv cu tematică rurală: Liviu Rebreanu, Ion
(I. particularitățile unui roman realist-balzacian; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje).

Romanul realist-balzacian, citadin: G. Călinescu, Enigma Otiliei
(I. particularitățile unui roman interbelic studiat; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje).

Romanul realist-mitic: Mihail Sadoveanu, Baltagul
III. relația dintre două personaje).
(I. particularitățile unui roman interbelic realist-mitic; II. construcția personajului;

Dramaturgia
**Drama: Camil Petrescu, Suflete tari
(I. particularitățile unei drame; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje).

V. Perioada postbelică
Romanul postbelic (1960-1980): Marin Preda, Moromeții
(I. particularitățile unui roman postbelic; II. construcția personajului;
III. relația dintre două personaje).

**Romanul postbelic (după 1980, la alegere, un roman):
Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie (1985)
(I. particularitățile unui roman postbelic, scris după 1980; II. relația dintre două personaje)
Filip Florian, Toate bufnițele (2012)
(I. particularitățile unui roman postbelic, scris după 1980; II. relația dintre două personaje)
Poezia postbelică:
Nichita Stănescu, Leoaică tânără, iubirea
(particularitățile textului poetic).
Teatrul postbelic: Marin Sorescu, Iona
(I. particularitățile unui text dramatic postbelic; II. construcția personajului)