Dacia. Un mileniu de istorie - Constantin C. Petolescu

Ca noţiune geografică, Dacia acoperă teritoriul locuit din timpuri străvechi de ramura nordică a tracilor. Cele mai însemnate neamuri din grupa nord-tracică şi care s-au manifestat din punct de vedere militar-politic mai de timpuriu, intrând astfel în atenţia istoriografiei greco-romane, au fost geţii şi dacii. Istoria acestor două neamuri se întrepătrunde strâns: de aceea, cel mai adesea istoricii antici îi confundă, iar în istoriografia modernă sunt prezentaţi sub numele de geto-daci.

 

Când sunt menţionaţi pentru prima dată, geţii erau locuitorii ţinutului dintre Dunăre şi Mare (sau numai pe aceştia îi cunoştea Herodot, „părintele istoriei"; despre ţinuturile de la nord de Dunăre, ştirile ajunse până la el erau vagi şi confuze). Treptat, geţii încep să alimenteze sursele istorice, ca stăpânitori ai ţinuturilor de o parte şi de cealaltă a Dunării - cum se întâmplă sub regii Dromichaites, Rhemaxos sau Burebista. Această epocă şi îndelungată istorie (secolele V-I a. Chr.) merită titlul de Getica - aşa cum l-a gândit şi l-a înrădăcinat un mare istoric al nostru.

 

Odată cu Burebista, centrul puterii neamului geto-dac s-a strămutat la nord de Dunăre, având ca principali protagonişti pe dacii aninaţi de munţi (Florus, II, 28, 1 8- 1 9). Timp de un secol şi jumătate, ei au constituit obiectul preocupării politicii romane la Dunărea de jos. Deşi împăraţii din secolul I s-au abţinut, în general, să depăşească acest hotar natural (ca de altfel la Rin şi Eufrat), armatele lui Traian îneacă în sânge rezistenţa dacilor; cuceritorul îşi va scrie istoria, Dacica, ilustrând-o, precum o carte, prin scenele Columnei de la Roma.

CUPRINS:

Introducere
Abrevieri bibliografice

I. GETICA
Străinii de peste mări 15
Colonizarea greacă, 15. - Prezenţa persană la Dunărea de jos, 1 7. - Primul regat al
odrysilor, 19. - Pătrunderea sciţilor în Dobrogea, 20. - Prezenta macedoneană la
Dunărea de jos, 21. - Celţii, 26. - Bastamii, 28. - Greci şi autohtoni în Scythia Minor. 28
Geţi şi daci În Carpaţi şi la Dunărea de jos 31
Spaţiul Daciei în Istoriile lui Herodot, 31. - Geţii în izvoarele greceşti, 33. - Dacii, o
mlădiţă a geţilor, 35. - Arheologia Daciei protoistorice, 38. - Argintăria geto-dacică.,
40 - Aurul dacilor, 41 - Monetăria geto-dacică, 42
Regele Burebista şi epoca sa
Religia geto-dacilor
Religia geţilor, 59. - Religia dacilor, 66

II. DACICA
Romanii la Dunărea de jos şi mare
Pătrunderea stăpânirii romane la Dunărea de mij loc şi de jos (secolul I aChr - I p. Chr.).
Organizarea provinciei Moesia, 7 1. - Organizarea limes-ului moesic în secolele 1-1 1 1. 82.
- Prezenţa romană pe ţărmul de nord al Mării Negre (secolele I-II I p. Chr), 89
Regalitatea dacică (44 a. Chr. - 86 p. Chr)
Războiul dacic al Împăratului Domitian
Regiltul dacic În timpul lui Decebal
Personalitatea regelui Decebal. //O. - Societatea dacă pe timpul regelui Decebal, 1 1 7
Războiul dacic al Împăratului Traian...
Personalitatea lui Traian, 123. - Cauzele războiului dintre daci şi romani, 124. - Izvoarele
istorice privitoare l a războiul dacic al lui Traian, 1 2 6 - E. xpeditio Dacia I, 134. - Dacia
în perioada interbelică., 144. - Expeditio Dacica li, 1 48

III. ROMANA
Organizarea administrativă a Daciei romane
Dacia în timpul războiului de cucerire, 1 61. - Dacia în perioada 1 06-1 1 7. 165. -
Dacia în perioada 1 1 7- 1 68, 166. - Reorganizarea Daciei pe timpul lui Marcus
Aurelius, 168. - Fasti Daciae, 170
Sistemul defensiv şi de comunicaţii al Daciei romane.. „„...„„...„...„„
Castra Daciae, 178. - Căile de comunicaţie, 180. - Limes Transalutanus, 182
Armata romană din Dacia...
Legiunile, 189: I A diutrix, III Flavia, V Macedonica, Xlll Gemina; prezenţe temporare
(vexi laţii), 202: 11 Adiutrix, li/ Gal
ica, Vll Claudia, VJ/ Gemina, X Gemina, XJV
Gemina. XXIJ Primigenia. - Trupele auxiliare din Dacia, 206. - Aria de recrutare a
trupelor auxi liare din Dacia, 212. - Trupe de daci în annata romană, 215. - Dacii în
armatele provinciale. 218
Aşezările romane din Dacia
Oraşele romane din Dacia, 222. - Aşezările rurale din Dacia.
Populaţia Daciei romane
Izvoarele antice despre populaţia autohtonă, 232. - Datele izvoarelor epigr.. nce. JH
Autohtonii în descoperirile arheologice, 235. - Colonizarea romană în Dacia. 236. -
Simbioza daco-romană., 241
Viaţa socială În Dacia romană
Structuri sociale. 242. - Sclavia în Dacia romană, 245. - Colegiile, 246. - Tulburări
sociale. 248
Dacia În sistemul economic roman
Agricultura 250. - Exploatarea bogăţiilor subsolului, 253. - Meştegurile, 255. -
Relaţiile comerciale ale Daciei romane, 258. - Vămile Daciei, 262
Viaţa religioasă În Dacia romană
Viaţa cultural-artistică
Scrisul, 272. - Arhitectură şi urbanism, 274. - Arta provincială în Dacia, 276
Sfarşitul stapanirii romane in Dacia
Bellum Scythicum. 279. - Dacia în perioada 23 8-270, 281. - Izvoarele privitoare la
retragerea stăpân irii romane din Dac ia, 286
Dacii liberi şi relaţiile lor cu Imperiul Roman
Dacii liberi din vest, 292. - Costobocii, 297. - Carpii, 299. - Teritoriul Munteniei în
epoca romană., 306

IV. DACOROMANIA
Limes-ul roman la Dunărea de jos În epoca Dominatului
Între Imperiu şi lumea barbară
Goţii. 32 1. - Hunii, 326. - Gepizii. 328. - S lavii, 331. - Avarii, 339. - Bulgarii, 343
Oamenii pamantului
În loc de încheiere: De la romanizare la etnogeneza românilor