Dacia esoterică. Simboluri, legende și tradiții (Vol. 1 + Vol. 2)

Dacia esoterică. Simboluri, legende și tradiții (Vol. 1 + Vol. 2)
Preț: 120,00 lei
Disponibilitate: în stoc la furnizor
Editura:
Anul publicării: 2021
Pagini: 560 pag + 416 pag

DESCRIERE

Dacia esoterică. Simboluri, legende și tradiții (2 volume) - Prof. Dr. Vicu Merlan
 
"La mai bine de trei veacuri distanţă, de când Dimitrie  Cantemir a redactat Descriptio  Moldaviae,  un alt moldovean,  Vicu Merlan,  ivit pe lume în satul  Isaiia, ne surprinde printr-un dar de zile mari:  o „Descriere“ sui  generisa patriei străbune.  Dacia esoterică  se numeşte cea de-a  16-a carte purtînd semnătura profesorului arheolog, iar ea a apărut la  Editura  Ganesha din Bucureşti,  în două volume, ce desfăşoară (prin cele  976 pagini)  12  capitole cu  121 subcapitole,  structurate la rîndul lor într-un şuvoi de subdiviziuni şi compartimentări aferente.
 
Evenimentul editorial   reprezintă un moment remarcabil în efortul mesianic şi tot mai stăruitor  (atât în ţară,  cât şi-n străinătate) de scoatere la suprafaţă a adevărului privind „simbolurile,  legendele şi tradiţiile“ neamului românesc, cu rădăcini adânc înfipte în trecutul continentului european. Aceasta după mai bine un veac şi jumătate de propulsare sub gir academic a mituluiscandalosdupă care poporul român s-ar fi zămislit prin contopirea invadatorilor „romani“ (cei mai mulţi dislocaţi din provinciile asiatice ale  Imperiului  „latin“!)  cu populaţia băştinaşilor „Daciei fericite“ (în lat.: Dacia  Felix,  respectiv  Dacia  Traiana),  iar limba acestuia ar reprezenta un mixtum compositum,  rezultat din suprapunerea influenţelor lexicale datorate asiaticilor „aşezaţi“  pe parcursul a 5-6 veacuri din primul mileniu creştin la sudul şi la nordul  Dunării, respectiv la vestul rîuluiTisa  (ne referim în special la slavi,  bulgari, sîrbi şi maghiari),  peste  „substratul latin“,  care substrat nu mai reprezenta de peste un veac limba vorbită în Italia  şi-n provinciile cucerite de romani în afara  Peninsulei  Italice.
 
Cercetătorul huşean de factură gustiană ne oferă acum o mega – monografierea patriei înaintaşilor pelago-iliro-traco-geto-daci, situaţi în centrul lumii hiperboreene, cu tăieturi semnificative privind: ●  haloul spiritual al comunităţilor strămoşeşti  (în cap.  II - IV);  ●  punctele marcante de pe harta ţinuturilor strămoşeşti, ce-nscriu locuri sacre şi entităţile menite a le proteja, „porţi spre infinit“ şi spre lumi subtile, „guri de  Rai“, peşteri transformate în biblioteci rupestre, ori temple şi mănăstiri din arhitectura Carpaţilor; insule-sanctuar; păduri încărcate de legendă, „bălţi ale vrăjitoarelor“, dar şi amenajări profane, sub chipul cetăţuilor şi al cetăţii dacice (în cap. V); ●  reprezentări şi manifestări religioase,  respectiv cultul morţilor şi riturile funerare practicate de înaintaşii geto-daci (în cap.  VI); ●  scrierea „în aur“ şi limba de sorginte proto-indo-europeană, de care s-au folosit aceştia (în cap.  VII); ● magistrale tehnologice definitorii pentru civilizaţia,  cu graniţe hiperboreene,  aferentă Daciei Mari de pînă la asasinarea regelui  Burebista - sfincşi, menhiri, munţi sfinţi, formaţiuni tumulare,  respectiv piramide (în cap.  VIII); tehnologiile şi invenţiile datorate meşterilor străbuni (în cap.  IX); ● continuitatea de convieţuire în spaţiul avînd drept axe cardinale Carpaţii  şi  Dunărea (în cap.  X); migraţiile indo-europene avînd drept albie originară arienii din Carpaţi, respectiv populaţiile pelago-iliro-traco-geto-dace (în cap.  XI).
 
 Întreaga lucrare a domnului profesor este o călătorie foarte asemănătoare cu cele făcute în scopul iniţierii spirituale, o neobosită căutare a adevărului privitor la istoria adevărată a locurilor şi oamenilor din acest uriaş areal numit de-a lungul tipurilor Dacia, Geţia, Vlahia sau Karavlahia ori în alte feluri, funcţie de cel care face referirile sau de interesele geopolitice ale vremurilor. Îl vom găsi pe domnul profesor în paginile volumului căutând semnele trecerii prin veacuri a populaţiilor din acest areal, săpând în diferite site-uri, fotografiind prin locuri unde nici cu mintea noi, oamenii obişnuiţi, nu ajungeam, scormonind arhive şi memorii, cărţile înaintaşilor, adunând tradiţii, desluşind adevărurile din legende sau vechi poveşti, punând cap la cap informaţiile transmise prin  meşteşuguri (costume, ouă încondeiate, măşti, dansuri etc…!) şi dând astfel de obârşiile de cele mai multe ori ritualice ale acestora. Dar, în acelaşi timp ni se demonstrează că, numai gândind la fragmente ca aparţinând un tot unitar poţi deveni credibil, iar autorul reuşeşte pe deplin acest dificil exerciţiu.
 
Aşadar, Vicu Merlan pune la loc de mare cinste numele unor cercetători din ţară, dar şi din străinătate, care au avut curajul (aş numi-o înţelepciune!) de a cerceta şi de a omite opinii referitoare la istoria foarte veche a omenirii, inclusiv ipoteze logice despre cea dinaintea marilor cataclisme planetare (potop) cum ar fi Daniel Ruzo, Marija Gimbutas, Nicolae Vlasa, Viorica Enăchiuc, Victor Sorokin, evident, Nicolae Densuşianu cel excesiv de contestat la noi şi mulţi alţii. Aduce în felul acesta un binemeritat omagiu înaintaşilor, atrăgând în acest fel atenţia, într-un mod foarte elegant, că poate ar fi timpul ca şi la nivelul catedrelor să schimbe optica abordărilor care încep istoria României cu războaiele daco-romane, deci mult după perioada de maximă înflorire a entităţii statale daco-getice.
 
Sigur, o lucrare atât de amplă are suficient spaţiu editorial pentru a analiza în amănunt, folosindu-se de un imens material iconografic, diferite simboluri, obiceiuri tradiţionale ori sărbătorile premergătoare creştinismului precum: spirala ori svastica, semnele solare sau reprezentările Zeiţei Mamă, Brezaiele, Rusaliile, Sânzienele, legendele pricuricilor ori misteriosul dans al Căluşarilor. Intră în preocupările autorului şi sculpturile mai mici, dar şi mai mari, menhirii sau sceptrele de piatră, stâncile însoţite de legende însă şi cursurile de apă aflate în această situaţie. Vom găsi şi o foarte interesantă prezentare a toponimiilor precum şi a simbolisticii apei în vechile credinţe (ex. Apa Sâmbetei). Desigur, nu poate lipsi o abordare largă a conceptului de timp, aşa cum îl înţelegeau, surprinzător de bine, vechile civilizaţii nord-dunărene, iar această abordare nu poate fi concepută excluzând riturile funerare, cele care în ultimă instanţă dau valoarea definitivă a continuului spaţio-temporal.
 
Spre lauda sa, autorul nu uită să posteze în lucrare şi „misterele” dispariţiei unor importante scrieri referitoare la civilizaţia daco-getă. Mai ales că aceste scrieri nu aparţin unor oameni oarecare ci, una dintre acestea, chiar împăratului Traian cel care iber fiind, deci de neam tracic a înţeles foarte bine importanţa consemnării faptelor din războaiele pe care le-a purtat cu dacii. Ori este de presupus că o astfel de lucrare nu se putea „pierde” precum o însemnare oarecare. Aceeaşi soartă a avut-o şi cartea Getica scrisă de Critio, medicul lui Traian, scrierile lui Apollodor din Damasc despre construcţia podului de la Drobeta, biografia lui Traian scrisă de reputatul istoric Tacitus, Istoria Daciei scrisă de Dio Criysostomos cel exilat de Domiţian în Dacia, scrierile lui Pliniu cel Tânăr, prieten a lui Traian, biografia lui Traian scrisă de Plutarh, capitolele despre Dacia din istoria lui Ammianus Marcellinus şi multe, multe altele…
 
Poate că sunt doar simple întâmplări sau poate au vreo legătură cu surprinzătoarea noastră indiferenţă faţă de unele mărturii ale trecutului ceva mai îndepărtat precum Tăbliţele de la Sinaia, dispărute sub ochii noştri, apoi declarate foarte comod falsuri, scrierile de la Tărtăria şi nu numai declarate şi acestea semne fără importanţă sau doar modalitate de a preciza cui aparţine un bun oarecare, atunci când însemnele grafice au fost descoperite pe diferite vase sau statuete. Sunt şi acestea întrebări pe care lectura volumului le ridică cititorului, aşa cum trebuie să se întâmple cu orice carte bună.
 
Mai ales că autorul are în texte multă ironie fină la adresa unor teze al căror grad de imbecilitate ar fi de neglijat dacă nu ai vedea cum elitiştii culturali autohtoni se încreţesc şi acum de indignare, anatemizându-te dispreţuitor cu infamantul calificativ de protocronist, atunci când încerci să combaţi cu argumente logice sau faptice teoriile în conformitate cu care un popor care ocupă timp de mii de ani un areal imens al continentului european aşteaptă mii de ani pentru a vorbi într-o limbă de import şi are periodic o stranie apucătură: se retrage din vatra strămoşească, se mută în teritorii minuscule şi se întoarce abia după cucerirea fostului habitat de către migratori posesori ai unei culturi de culegători, care însă vor avea, ulterior, o contribuţie majoră la definirea personalităţii celor cuceriţi. Cât despre scriere, suntem de acord că este mult mai comod să afirmi că ea nu a existat, decât să te complici cu încercări de a afla tainele lăsate sub această formă de vechile civilizaţii. Că doar nu avem, precum Champollion sau Viorica Enăchiuc timp şi chef de muncă două-trei decenii ca să ajungem la un rezultat. Şi de ce?
 
CUPRINS (DACIA ESOTERICA VOL 1):
 
ARGUMENT
 
CAPITOLUL I
ISTORICUL CERCETĂRII
I. 1. Contribuțiile arheologilor și folcloriștilor la cunoaşterea fondului spiritual al comunităţilor preistorice românești.
 
CAPITOLUL II
ASPECTELE SPIRITUAL-ESOTERICE ALE COMUNITĂȚILOR STRĂVECHI
II. 1. Aspectele spiritual-esoterice ale comunităților străvechi
II. 2. Pe ce nivel de evoluţie erau oamenii acum 35 000-7000?
II. 3. Şirul Fibonacci
II. 4. Proporția divină în arta autentică preistorică - Numărul de Aur
II. 5. Geometria sacră a artefactelor neo-eneolitice
II. 6. Elemente tradiţionale în arta populară.
II. 7. Statuetele (zeițele)
II. 7. a. „Soborul zeiţelor” de la Poduri, județul Bacău
II. 7. b. Zeițele de la Isaiia. Tezaurul statuar de la Isaiia, judeţul Iaşi
II. 7. c. Trusa de magie din Necropola de la Zimnicea (sec. IV - II î. C.)
II. 7. d. Statuetele antropomorfe feminine cucuteniene de la Săveni, Drăgușeni-Ostrov și Dobârceni (județul Botoșani)
II. 8. Hora - „Dansul ritual” în arta preistorică
II. 9. Gânditorii din preistorie.
II. 9. a. Gânditorii de la Hamangia.
II. 9. b. Gânditorul de la Târpești, județul Neamț
II. 9. c. Gânditoarea de la Pietrele
II. 9. d. Gânditorul de la Vidra
II. 10. Falusul şi yoni-ul, simboluri divine ale transcendenței
II. 11. Timpul şi spaţiul magic
II. 12. Polaritatea zeiţelor.
II. 13. Motivul Spiralei
II. 14. Elementele primordiale (tattva-ele)
II. 15. Reprezentarea simbolică a Cerului.
II. 15. a. Arborele Cosmic şi Cultul Coloanei
II. 16. Valoarea artistică a ceramicii neo-eneolitice.
II. 17. Sculptura neo-eneolitică
II. 18. Sanctuarele şi altarele
II. 18. a. Sanctuarul neolitic de la Parta, județul Timiş.
II. 18. b. Sanctuarul de la Căscioarele, județul Călărași
II. 18. c. Altarul cucutenian de la Trușești - Tuguieta, județul Botoșani.
II. 18. d. Altarul precucutenian de la Târgu Frumos
II. 19. Sceptrele de piatră
II. 20. Capetele mobile de statuete din piatră
II. 21. Menhirii - cărările spiritelor
II. 22. Râșnițele - simboluri oculte ale fecundității și fertilității
II. 23. Pietrele de magie.
II. 24. Metalele planetare tradiţionale
II. 24. a. Tezaurele dacilor.
II. 25. Frăţia coifurilor
II. 26. Simbolismul balaurului și al lupului alb
II. 27. Carele votive geto-dacice
II. 28. Colierele de semințe
II. 29. Resursele de sare din Podișul Central Moldovenesc, resurse exploatate
de către populațiile preistorice zonale
 
CAPITOLUL III
INTERPRETĂRI INEDITE ALE SIMBOLISMULUI SPIRITUAL (LEGENDELE)
III. 1. Legendele românești
III. 1. a. Mormântul Urieşului.
III. 1. b. Legenda cetății Arcina și jidovii domestici
III. 1. c. Legendele Ceahlăului..
III. 1. d. Legenda lui Moş Crăciun bătrânul.
III. 1. e. Legenda,, Descântătorilor de case"
III. 1. f. Solomonarii (Blajinii).
III. 1. g. Legenda Şercanului
III. 1. h. Legenda Moroilor
III. 1. i. Ţara Luanei, între legendă și adevăr
III. 1. î. Legendele Călușului
III. 1. j. Legenda Rusaliilor.
III. 1. k. Joile
III. 1. 1. Legenda Bălții Vrăjitoarelor
III. 1. m. Legenda Marelui Lup Alb.
III. 1. n. Legenda Cavalerilor danubieni.
III. 1. o. Legenda Stindardului geto-dacilor
III. 1. p. Legenda Peşterii Polovragi
III. 1. q. Legenda lui Ahile
III. 1. r. Legendele referitoare la „Pomul Vieții"
III. 1. s. Legenda pricuricilor din Banat
III. 1. t. Legende (neortodoxe) din județele Iaşi şi Vaslui
 
CAPITOLUL IV
CREDINȚE ȘI TRADIȚII ÎN SPAŢIUL CARPATO-BALCANIC

IV. 1. Timpul magic
IV. 2.,, Riturile funerare ascunse” ale populaţiei preistorice
IV. 3. Vasele antropomorfe
IV. 4. Mitul,, Facerii Lumii" în tradiţiile românești
IV. 5. Cultul apelor în mitologia românească
IV. 6. Cultul Focului extins pe întreaga arie tracică
IV. 7. Superstiții sau credinţe străvechi
IV. 8. Magia obiceiurilor
IV. 9. Despre puterea și înfrângerea Marilor Duhuri
IV. 10. Despre ființele Naturii, fiinţele elementale
IV. 11. Dansurile sacre.
IV. 12. Mitul calului
IV. 13. Tradiţia spirituală dacică
IV. 14. Lupul în tradiția dacică
IV. 15. Anul Nou dacic - moment de invocare şi celebrare a supremației Luminii asupra întunericului.
IV. 16. Tradiții nemuritoare: „Brezoaia” sau „Giumalul” de la Domnești.
IV. 17. Ovidenia, Ziua Luminii
IV. 18. Sfântul Andrei, patronul spiritual al românilor, ocrotitorul României
IV. 19. Colindatul
IV. 20. Obiceiuri de Anul Nou - Plugusorul
IV. 22. Babele din martie
IV. 21. Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, moștenire de la daci.
IV. 23. Originea Mărțișorului - obicei specific românesc.
IV. 24. „Alimoria", „Fărșangul”, „Hodaițele” sau „Sâlitul”, obiceiuri străvechi,
în satele din județul Alba, de lăsatul Postului Paștelui
IV. 25.,, Ziua Cucilor"
IV. 26. Sărbătoarea Paştelui - tradiţii şi obiceiuri
IV. 26. a. Ouăle încondeiate.
IV. 27. Paștele Blajinilor.
IV. 28. Dansul Călușarilor alungă forțele malefice
IV. 29. Tradiția sărbătorii Sânzienelor, a Solstițiului de vară şi a zilei Sfântului Ioan Botezătorul
IV. 30. Deochiul, privirea care te lasă fără energie - ochiul pizmas.
IV. 31. Duhurile Mari
IV. 32. Jocului Ursului
IV. 33. Caii zburători (Unicornii)
IV. 34. Ciuleandra sau Şuleandra
IV. 35. Despre... exorcizarea cu ierburi de leac
IV. 36. Poarta din lemn
IV. 37. Fusul și prâsnelul fermecat
IV. 38. Reprezentări ale Apocalipsei la Biserica Sfântul Nicolae,
din Scheii Brasovului
 
CAPITOLUL V
LOCURILE SACRE
Lumini
V. 1. Locurile sacre
V. 1. a. Sanctuarele în neo-eneolitic
V. 1. b. Sacralizarea spațiului locuit
V. 1. c. Entități protectoare ale locurilor sacre sau ale unor tezaure
V. 1. d. Porți spre Infinit.
V. 2. Munţii Carpați.
V. 2. a. Vortexurile de energie în zona carpatică și pericarpatică.
V. 2. b. Energiile misterioase din Carpaţii de Curbură
V. 2. c. "Gură de Rai" din Munţii Bucegi
V. 2. d. Pe urmele lui Zamolxis în Munții Bucegi
V. 2. e. Legătura dintre Sarmizegetusa Regia și Retezat. Ce a descoperit un astronom care a cercetat capitala Daciei
V. 3. Hiberboreea
V. 4. Axis Mundi.
V. 5. Taina Kogaionului, Muntele Sfânt al dacilor.
V. 6. Misterele sacre ale Ceahlăului
V. 7. Enigma stâncii care noaptea se mişcă singură
V. 8. Fenomenele inexplicabile de pe Vârful Gugu
V. 9. Munţii Rarău, legende și mistere
V. 10. Vârful Şiva, din Maramureş - o poartă spre lumile subtile.
V. 11. Construcțiile megalitice din Munţii Măcinului
V. 12. Poarta temporală din Masivul Piatra Mare este deschisă în zona Canionului, "Şapte Scări"!
V. 13. Grădina Zmeilor
V. 14. Cuina Turcului - un adăpost uman de acum peste 11000 de ani aflat în zona Porțile de Fier ale Dunării
V. 15. Schela Cladovei - așezarea umană stabilă de circa 9000 de ani.
V. 16. Lepenski Vir - așezarea care sfidează timpul.
V. 17. Enigmele unei aşezări de 7000 de ani: Limba - Oarda de Jos (judeţul Alba)
V. 18. Peştera Polovragi
V. 19. Misterele Peşterii Bolii
V. 20. Peştera Măgura - o bibliotecă rupestră în care este condensată cunoaşterea oamenilor preistorici asupra lumii
V. 21. Peştera Coliboaia
V. 22. Peştera Cizmei (judeţul Hunedoara) cu desene rupestre vechi de 10 000 de ani!
V. 23. Huda lui Papară - Peştera lui Zamolxis
V. 24. Peştera „Fundul Peşterii", din Munţii Buzăului
V. 25. Peştera Ialomiţei, sau Peştera lui Zamolxis
V. 26. Cetatea misterioasă din Peştera Piscabara, judeţul Mehedinţi
V. 27. Peştera Pericova
V. 28. Peştera Haiducilor
V. 29. Peştera Limanu - un labirint enigmatic al Dobrogei
V. 30. Peştera Sfântului Apostol Andrei din Dobrogea
V. 31. Densuş, cea mai veche biserică precreştină din România
V. 32. Podul lui Dumnezeu de la Ponoare
V. 33. Templul Soarelui de la Odohen din nord-vestul Bulgariei
 
MĂNĂSTIRILE RUPESTRE
V. A. Misterioasa zonă Colţi-Aluniş, judeţul Buzău
V. B. Mănăstirile rupestre getice din Basarabia
V. B. a. Mănăstirile rupestre de la Orheiul Vechi - Butuceni
V. B. b. Chiliile getice de pe malul Nistrului. Mănăstirea Ţâpova
V. B. c. Complexul de chilii rupestre de la Saharna
V. C. „Templul Ursitelor" de la Şinca Veche
V. D. Corbii de Piatră (judeţul Argeş)
V E. Athosul românesc din Ţara Luanei (Munţii Buzăului)
V. F. Mănăstirile rupestre paleocreştine din masivul de cretă de la Murfatlar, din Dobrogea
V. G. Chiliile din Brusturi
V. G. 1. Insula Şerpilor
V. G. 2. Insula Leuce - Insula luiApollo
V. G. 3. Sanctuarul de la Sarmizegetusa
V. G. 4. Un uriaş complex ceremonial preistoric, format din cel puţin 12 cercuri
V. G. 5. Cetăţuia Bazga, cu numeroase elemente esoterice
V. G. 6. Aria de Aramă dimprejurul Cetăţuii getice de la Moşna, judeţul Iaşi
V. G. 7. Lacul Taberei din Pădurea Deasă (Tătărăni, judeţul Vaslui)
V. G. 8. Legende „neortodoxe" din comuna Buneşti-Avereşti, judeţul Vaslui
V. G. 9. Legenda Dealului Marmura
V. G. 10. Pădurea Baciului
V. G. 11. Comorile din Bărăgan
V. G. 12. Pădurea Letea - un tărâm de legendă!
V. G. 13. „Taina" tezaurului princiar de la Buneşti
V. G. 14. Baltă Vrăjitoarelor
V. G. 15. Cetăţile dacice
V. G. 15. 1. Costeşti - Cetăţuie
V. G. 15. 2. Sarmizegetusa Regia
V. G. 15. 3. Luncani - Piatra Roşie
V. G. 15. 4. Cetatea Căpâlna
V. G. 15. 5. Cetatea Băniţa
V. G. 15. 6. Cetatea Feţele Albe
V. G. 15. 7. Cetatea Ardeu
V. G. 15. 8. Cetatea Argedava
V. G. 15. 9. Cetatea Buridava
V. G. 15. 10. Cetatea dacică Sucidava
V. G. 15. 11. Cetatea dacică Apoulon / Piatra Craivii
V. G. 15. 12. Cetatea Veche din Sântana
V. G. 15. 13. Cetatea de la Buneşti - „Dealul Bobului", judeţul Vaslui
V. G. 15. 14. Cetatea getică de la Moşna, judeţul Iaşi
V. G. 15. 15. Cetatea getică de la Cotnari - Cătălina, judeţul Iaşi
V. G. 15. 16. Cetatea de la Cucuteni - Cetăţuia, judeţul Iaşi
V. G. 15. 17. Cetatea Bâtca Doamnei, judeţul Neamţ
V. G. 15. 18. Cetatea Zânelor
V. G. 15. 19. Cetatea dacică de la Grădiştea de Vâlcea   
V. G. 15. 20. Cetatea Devei
V. G. 15. 21. Cetatea dunăreană a geţilor sudici Scaidava (Bulgaria)
V. G. 15. 22. Cetate a dacilor liberi din sec. al III-lea descoperită la Nyiregyhâza, Ungaria
 
CAPITOLUL VI
RELIGIA (DE LA VRACIUL PREISTORIC LA PREOTUL DE ASTĂZl)
VI. Religia
VI. 1. Primele manifestări religioase
VI. 2. Reprezentările religioase feminine (Zeiţele)
VI. 3. Imagini cosmogonice şi cosmologice
VI. 4. Altarele şi rolul statuetelor
VI. 5. Jocul căluşului
VI. 6. Zeităţi dacice
VI. 7. Vraciul Comunităţii
VI. 8. Trusele magice ale unor vraci precucutenieni de peste 7000 de ani, de la Isaiia, judeţul Iaşi, Poduri, judeţul Bacău şi Sabatinovka, Ucraina
VI. 9. Dincolo de Moarte. Cultul morţilor în spiritualitatea preistorică  
VI. 10. Cultul Cavalerilor Danubieni
VI. 11. Kogaion - Muntele Sfânt al dacilor
VI. 12. Călugării traco-geţi
VI. 13. Relatări ale istoricilor referitor la geto-daci şi religia lor
VI. 14. Rituri de înmormântare  
VI. 14. a. Creţeştii de Sus, judeţul Vaslui
VI. 14. b. Necropola getică de la Valea Grecului - „La Stâncă", judeţul Vaslui
VI. 14. c. Un mormânt tumular cu lespede de piatră la Chersăcosul
VI. 14. d. Necropola tumulară geto-dacică la Cucuteni - Cetăţuia
VI. 14. e. Necropola din epoca bronzului de la Jijila (judeţul Tulcea)
VI. 14. f. Cimitir de incineraţie descoperit la Limba-Oarda (judeţul Alba)
VI. 14. g. Cimitirul cu tradiţii dacice la Loman, lângă Alba Iulia
VI. 14. h. Un mormânt de înhumare aparţinând civilizaţiei Hamangia de pe Dealul Sofia, din Cernavodă
VI. 15. Mormintele nobililor geto-daci
VI. 15. a. Mormântul princiar getic de la Peretu (judeţul Teleorman)
VI. 15. b. Valea Regilor Traci de la sud de Dunăre
VI. 15. c. Mormântul lui Dromihete de la Svestari (Bulgaria)
VI. 15. d. Movila Documaci, mormânt ridicat acum 2300 de ani în sudul Dobrogei
VI. 15. e. Mormântul princiar dacic de la Cugir
VI. 16. Rhytonul „de la Buzescu"
VI. 17. Mâna lui Sabazios
VI. 18. Preţioasele cnemide ale principilor geţi   
VI. 19. Coiful „cu pasăre" de la Ciumeşti
VI. 20. Depozitul de bronzuri având o vechime de 3000 de ani descoperit la Miercurea Nirajului (judeţul Mureş)
VI. 21. Aspecte fundamentale actuale, de factură cultural-religioase ale poporului român
VI. 22. Religia şi medicina naturistă la daci
 
CUPRINS (DACIA ESOTERICA VOL 2):
 
CUVÂNT ÎNAINTE
 
CAPITOLUL VII
SCRIEREA ŞI LIMBA
VII. 1. Scrierea preistorică sacră de pe teritoriul Daciei... 4
VII. 2. Dovezi care arată că geto-dacii ŞTIAU SĂ SCRIE!... 25
VII. 3. Părerea cercetătorilor referitor la scrierea de pe teritoriul Daciei... 27
VII. 4. Limba dacilor... 32
VII. 4. a. Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea... 34
VII. 4. b. Etimologii fac dezvăluiri interesante despre scrierea românească... 38
VII. 4. c. Argumente toponimice din Dacia privind originea valahă a graiului uman articulat... 40
VII. 4. d. Continuitatea românilor şi toponimia localităţilor... 47
VII. 4. e. Lingvistica străveche... 55
VII. 4. f. Limba română provine din... limba străveche a dacilor?... 61
VII. 4. g. Pierit-a limba dacilor?... 71
VII. 4. h. Cum a apărut limba daco-geţilor?... 74
VII. 4. i. Prezenţa etnonimelor ca argumente toponimice privind originea valahă a graiului uman articulat... 85
VII. 4. î. Mihai Vinereanu - Presupusele împrumuturi din alte limbi sunt, de fapt, împrumuturile lor din limba noastră... 92
VII. 4. j. Influenţa limbii române asupra graiurilor maghiare... 93
VII. 4. k. Latinizarea dacilor şi etnogeneza poporului român - cea mai mare păcăleală istorică dată românilor. Noi nu suntem urmaşii Romei!!!.. 99
VII. 4. 1. De ce e limba română o limbă unică?... 105
VIL 5. Tăbliţele de la Sinaia... 106
VIL 6. Tăbliţele cerate de la Roşia Montana... 108
VIL 7. Rochonzy Codex ... 113
 
CAPITOLUL VIII
STRUCTURILE MEGALITICE (MENHIRI, TUMULI, PIRAMIDE NATURALE, SFINCŞI ETC.)
VIII. 1. Constructorii structurilor megalitice: Uriaşii... 120
VIII. 1. a. Brazda lui Novac... 120
VIII. 2. Geografia sacră a României... 121
VIII. 3. Simulacrele megalitice ale divinităţilor pelagice... 123
VIII. 3. a. Sfinxul din Bucegi... 124
VIII. 3. b. Sfinxul din Munţii Bratocea... 125
VIII. 3. c. Sfinxul din Munţii Ciucaş... 126
VIII. 3. d. Sfinxul de la Topleţ... 126
VIII. 3. e. Sfinxul din Retezat... 127
VIII. 3. f. Sfinxul din Masivul Zăganul... 127
VIII. 3. g. Sfinxul din Pădurea Iezer... 128
VIII. 3. h. Munţii Măcinului - un kogaion al dacilor din Dobrogea... 128
VIII. 3. i. Sfinxul Maramureşului... 132
VIII. 3. î. Sfinxul din masivul Breazău... 132
VIII. 3. j. Sfinxul din Munţii Călimani... 132
VIII. 3. k. Sfincşii de la sud de Dunăre... 133
VIII. 3. l. Sfinxul de la Orheiul Vechi... 134
VIII. 3. m. Sfinxul de la Ţâpova... 134
VIII. 4. Misterele Munţilor Călimani... 134
VIII. 5. Menhirii preistorici din zona Huşilor... 134
VIII. 5. a. Menhirul de la Chersacosul... 135
VIII. 5. b. Menhirii din jurul Movilei Râbâia... 135
VIII. 5. c. Menhirii de la Bazga... 135
VIII. 5. d. Pietrele scrise ale lui Pata... 137
VIII. 6. Gura Raiului din Bucegi... 138
VIII. 7. Kogaioanele din România... 138
VIII. 8. Tumulii (movile funerare)... 140
VIII. 8. a. Movile consemnate la 1893 în judeţul Fălciu... 141
VIII. 8. b. Movilele din Depresiunea Huşilor...    ... 141
VIII. 8. c. Movila lui Burcel... 150
VIII. 8. d. Necropolele tumulare („Suta de Movile") de pe stânga Prutului, între Cobani şi Branişte (Râşcani)... 151
VIII. 9. Podul de peste Dunăre de la Drobeta... 151
VIII. 10. Piramidele din România... 153
VIII. 10. a. Piramida de pe Vârful Toaca - Ceahlău... 154
VIII. 10. b. Movilele piramidale de la Şona... 155
VIII. 10. c. Piramidele de pământ din judeţul Satu Mare... 159
VIII. 10. d. Piramidele de la Brădeni, judeţul Sibiu... 159
VIII. 10. e. Piramidele naturale din Munţii Buzăului... 160
 
CAPITOLUL IX
TEHNOLOGIILE ŞI INVENŢIILE POPULAŢIILOR PREISTORICE
IX. 1. Metalurgia... 165
IX. 1. a. Matriţa comorilor dacice a stat ascunsă 2 000 de ani în pământ, la Sarmizegetusa... 165
IX. 1. b. Barbara Deppert Lippitz, arheolog german: „România e singura ţară din Europa care îşi are scrisă istoria în propriul ei aur!"...  167
IX. 1. c. Cosonii dacilor... 167
IX. 1. d. Diadema princiară din aur de la Buneşti, judeţul Vaslui... 168
IX1. e. Pandantivul şi podoaba de aur de la Petica (4300 - 4100 î. C), judeţul Arad... 168
IX. 1. f. Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Rociu... 169
IX. 1. g. Tezaurul dacic de argint de la Bălăneşti (judeţul Olt)... 170
IX. 1. h. Unelte folosite de meşterii daci - compasul, cuiul, fierăstrăul etc... 173
IX. 1. i. Trusa medicală... 175
IX. 1. î. Carul de la Bujorul - o invenţie excepţională a tracilor... 175
IX. 2. Conducte ceramice... 175
IX. 3. Misterele Calendarului Dacic de la Sarmisegetuza... 176
 
CAPITOLUL X
CONTINUITATEA DE LOCUIRE ÎN SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-BALCANIC
X. 1. Sufletul Neamului Românesc... 188
X. 2. Omenia este rezultatul trăirii româneşti pure a adevărului divin... 188
X. 3. Paideuma, sau sufletul local... 190
X. 4. Pelago-dacii sunt singurul popor din Antichitate pe care documentele antice, ca şi arheologia, îi consemnează ca autohtoni... 193
X. 5. Teoria Continuităţii... 195
X. 6. Noi am fost aici din timpurile fără început!... 215
X. 7. Carpaţii - epicentrul civilizaţiei... 219
X. 8. Carpaţii, „solniţa" Europei... 220
X. 9. România, vatra vechii Europe!... 222
X. 10. Drumul Zeilor... 223
X. 11. Studiul de paleogenetică care a distrus din temelii teoriile anterioare... 224
X. 12. Pelasgia, leagănul civilizaţiei româneşti şi al Europei... 225
X. 13. Ţara hiperboreenilor... 230
X. 14. Cucuteni, o civilizaţie mai veche decât Mesopotamia... 232
X. 15. Proto-oraşele pelasgilor cucutenieni... 236
X. 16. Cele mai vechi urme de civilizaţie din Dacia preistorică... 241
X. 16. a. La Bugiuleşti - Tetoiu au existat primii hominizi... 241
X. 16. b. Peştera Gheţarul de la Vârtop... 242
X. 16. c. Peştera Colibaba... 242
X. 16. d. Peştera cu Oase, din Banat... 242
X. 16. e. O urmă veche de 36 500 de ani descoperită în peştera Ciur-Izbuc... 243
X. 16. f. Picturi parietale din peştera Cuciulat... 243
X. 16. g. Peştera cu Incizii... 244
X. 16. h. Peştera Cizmei... 244
X. 16. i. Peştera Popii... 245
X. 16. î. Peştera Măgura, din Bulgaria... 246
X. 16. j. Grota de la Brînzeni... 247
X. 16. k. Poiana Cireşului - Piatra Neamţ... 247
X. 16. 1. Tabăra vânătorilor de mamuţi de pe malul Prutului, de la Ripiceni (judeţul Botoşani)... 248
X. 17. Operaţie pe creier făcută în Apuseni acum 4500 de ani, certificată de specialiştii români şi antropologii scoţieni! ... 251
X. 18. Satul neo-eneolitic... 252
X. 19. Originea poporului arian... 253
X. 20. Spiritualitatea carpatică... 254
X. 21. Roirile pe „Drumul sării"... 256
X. 22. Giganţii din Dacia preistorică... 256
X. 23. Epoca Fierului... 258
X. 24. Teritoriul locuit de daci... 261
X. 25. Atât de tare au fost romanizaţi geto-dacii încât în secolul al IV-lea încă se războiau cu romanii!... 274
X. 26. Dicţionar de termeni, nume, personalităţi, cuvinte dacice... 277
X. 27. Peltastii traci: unii dintre cei mai mari războinici ai Antichităţii... 300
X. 28. Imperiului Roman îi era frică de geto-daci! O dovedesc izvoarele istorice antice... 303
X. 29. Statuile de daci din muzeele lumii... 306
X. 30. Dobrogeanul Aeticus Donares, primul om care a făcut ocolul Pământului, în secolul al V-lea... 308
X. 31. Românii din Carpaţii nordici şi de la sudul Dunării... 309
X. 32. Istoria românilor în secolele „întunericului"... 315
X. 33. Transhumanţa nord-pontică şi amfora „cu seu de oaie"... 322
 
CAPITOLUL XI
MIGRAŢIILE INDO-EUROPENE DINSPRE MATCA ORIGINARĂ
XI. 1. Migraţiile indo-europene... 326
XI. 2. Arienii din Carpaţi ... 329
XI. 3. Mesageţii... 334
 
CAPITOLUL XII
CONCLUZII, ABREVIERI, BIBLIOGRAFIE, SITURI ARHEOLOGICE
 
XII. 1. Concluzii... 338
XII. 2. Abrevieri... 342
XII. 3. Bibliografie... 343
XII. 4. Situri arheologice citate în lucrare... 360
DESPRE AUTOR... 368
MULŢUMIRI... 370
GLOSAR... 371
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0357 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.