Cunoaste-ti copilul

Cunoaste-ti copilul
Preț: 19,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 112

DESCRIERE

Cunoaste-ti copilul - Anca Munteanu
…această carte a plecat de la o necesitate punctuală - plecarea în prima clasă (sau clasa zero) a copilului. Ea îşi depăşeşte scopul iniţial devenind o busolă pe care un părinte o poate avea în căutarea răspunsurilor sale. Cum se citeşte cartea? Cartea nu este un ghid punctual, ci propune mult mai mult. Ne propune să înţelegem învăţarea altfel decât ca o însuşire a unui punct de vedere care se memorează ca atare. Este o învăţare în sensul formulat de J. Bleger de schimbare în atitudine şi în gândire. Ca urmare, învăţarea înseamnă a intra în universul copilului. Dacă mama o citeşte, ea intră în universul copilului. După ce o închide, ea poate avea capacitatea de a vedea copilul cu ochii propuşi de autoare. Mama respectivă va putea gândi liber cu privire la propriul copil şi îşi poate construi propria imagine despre acesta fară a se limita la unele reţete deja existente. Este marele atu al acestei cărţi pentru că reuşeşte să se adreseze oricărui părinte, într-un mod liber, dându-i modalităţile de a înţelege singur ceea ce se întâmplă cu copilul său. Iar acest lucru devine o învăţare cu două sensuri: atât de la adult la copil dar şi de la copil la adult. Impărţită în trei capitole majore - joaca, integrarea în grup şi situaţii aparte de învăţare, cartea îşi atinge scopul propunând părinţilor să intre în lumea copiilor şi să devină ei copii. Prima parte vorbeşte despre un mecanism de înţelegere a lumii copilului, bazat pe empatia cu acesta, pe valorificarea a ceea ce este „infantil" în sensul de copilul din părinte. Din acest punct de vedere, capitolul valorifică acea capacitatea spontană a părintelui, a mamelor în special, de a fi fost copil. De aici se creează un mod de parentalitate în care adultul nu mai este rupt de un copil pe care îl gestionează ci devine o parte interioară în care narcisismul părintelui şi necesităţile copilului se întrepătrund într-o logică ce devine firească. In a doua parte, părintele este invitat să lase copilul să meargă în grupul lui, altul decât cel familial. Părintele îşi caută acum un scop. După 6 ani petrecuţi împreună cu acesta, părintele este pus în situaţia de a vedea cum copilul lui are o lume proprie. El vrea ca acesta sâ meargă în lumea mare dar să se simtă şi în siguranţă în acelaşi timp. Acum, o parte din atribuţii sunt preluate de şcoală iar părintele este pus în situaţia să înveţe să se adapteze la noul context. Invitaţia Ancăi Munteanu este de a gândi şi înţelege ceea ce se întâmplă. Aici are sens poziţia părintelui şi cum poate deveni un apropiat al copilului care rămâne părinte şi care poate înţelege ceea ce îl depăşeşte pe copil. Sunt situaţii aparte pe care copilul le parcurge. Cea de-a treia parte se referă la aceste situaţii aparte de învăţare, care în familii funcţionează implicit şi asupra cărora autoarea atrage atenţia alternând poziţiile părintelui şi copilului. Acest capitol are un rol de traducere din reprezentările copilului în gândirea adultului, stabilind o comunicare între cei doi. In mod obişnuit, copilul şi părintele vorbesc limbi diferite folosind aceleaşi cuvinte. Acesta este un mod de învăţare necesar, social. Anca Munteanu propune aici un instrument de translaţie care să facă explicit părintelui ceea ce spune copilul. Limbajul cărţii este accesibil şi plin de exemple, ceea ce face ca un părinte să fie în sine capabil să înţeleagă că lumea copilului său este vie, populată cu multe exemple, că poate să îl înţeleagă şi oricum ar apărea senzaţia „Cum de nu m-am gândit până acum!". Autoarea transmite o notă de simplitate şi de naturaleţe care ar putea să fie regăsită în relaţia părinte — copil. Astfel, ne propune un ideal care este diferit de cele educaţionale obişnuite şi anume că relaţia cu propriul copil poate să fie naturală şi poate să fie dincolo de anumite percepte educaţionale impuse care nu se aplică în toate situaţiile. Fără ideologie, fară patimă şi fară tensiune, Anca Munteanu ne explică cum se poate pătrunde în lumea copilului. Iar uşa pe care o deschide cartea este dată de propria copilărie, de capacitatea adultului de a relaţiona cu copilul dar şi cu fostul copil din mama sau din tata care a devenit între timp adult şi părinte...
……………………………
Dacă am face un rezumat al cărţii, acesta ar suna aşa: 1)Empatia cu lumea copilului propusă ca modalitate de cunoaştere a universului său. Jocul devine un mod de a simţi ce simte copilul. Fiecare capitol este o invitaţie în care mama poate intra cu o parte din ea în lumea copilului şi să devină cu atare. A privi jocul ca o lume în sine este important pentru fiecare părinte. Jocul este şi starea copilului înaintea separării. 2) Gândirea ca mod de a înţelege ceea ce se întâmplă în condiţiile separării. Copilul rămâne prezent în mintea părintelui dar absenţa acestuia îl face să capete o altă dimensiune. Acum apar anxietăţi şi temeri importante. Lăsând libertatea copilului, părintele este pus în situaţia să gândească atât situaţia lui cât şi a copilului. Părintele are acum energie, timp, disponibilitate pentru alte investiri decât copilul. Intrebarea care apare în fundal — „cu părintele cum rămâne?". Am putea spune că acest capitol oferă libertatea părinţilor de a se ocupa de ei.
CUPRINS:
Prefata De ce ne jucam? Ce inseamna integrare in grup? Despre invatare si dificultatile ei In loc de incheiere

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0331 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.