Cum sa spui nu acasa, la serviciu, prietenilor, in viata de zi cu zi

De ce este atât de greu să spui nu? Teama că vei fi perceput ca un individ agresiv, că vei fi respins, dorinţa de a nu-i dezamăgi pe cei pe care îi iubeşti, toate par să stea la originea acestei forme speciale de autocenzură. Mulţi dintre noi am trăit deja şi mai trăim şi acum experienţe de acest fel, şi anume sentimentul că ne este foarte greu să refuzăm propuneri altminteri contrare dorinţelor noastre, aspiraţiilor noastre profunde, intereselor noastre; şi acest lucru se întâmplă şi atunci când este vorba despre cumpărarea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericită cu care ne trezim într-o bună zi, dar poate merge şi până la controlul vieţii noastre intime de către copiii, părinţii, prietenii sau şefii noştri. În cazurile extreme, neputinţa de a spune nu se dovedeşte a fi deosebit de periculoasă: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îşi riscă nu numai sănătatea, ci şi viaţa. Deşi de cele mai multe ori incapacitatea noastră de a spune nu se manifestă în situaţii aparent mai puţin dramatice, efectele ei nu sunt adeseori mai puţin triste, însă în mod indirect... Putinţa de a spune nu îi permite individului să se consolideze şi să-şi afirme independenţa şi autenticitatea. Va putea fi astfel el însuşi şi deopotrivă activ, fără a-l distruge sau răni în felul acesta pe celălalt. Relaţiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vieţii curente, chiar dacă trăim într-o societate marcată de disconfort, stres, lipsă de comunicare şi de înţelegere.

...în ciuda evoluţiei evidente a statutului lor, multe femei sunt încă educate prin raportare la o imagine "feminină": să fie în slujba celorlalţi, să nu aibă opinie proprie, să-şi ascundă sentimentele, să lase luarea deciziilor pe seama celuilalt, să cocoloşească pe toată lumea, mai puţin pe ea. Când are loc o discuţie, de multe ori femeile cred că nu trebuie să intervină sau să-i întrerupă pe ceilalţi. Intotdeauna ele încearcă să obţină un consens sau, dacă îşi spun cumva părerea, aceasta va fi evident părerea grupului, şi nu pentru că sunt de acord cu ea, ci pentru că este lipsit de "feminitate" să intri în vorbă sau să exprimi o opinie divergentă. Educate să pună pe primul plan familia şi prietenii, multe femei îşi neagă sistematic nevoile şi dorinţele. In ciuda unor progrese sociale semnificative, stereotipurile sunt foarte rezistente. O soţie "ideală" este sinonimă cu devotamentul şi generozitatea. In acelaşi mod, o mamă "ideală" va uita mereu de ea în beneficiul copiilor şi al soţului. In sfârşit, feminitatea "ideală" presupune întotdeauna aprobare, docilitate sau chiar supunere. Până şi în marile instituţii şi universităţi, acolo unde unele femei se pregătesc pentru exercitarea puterii, mai funcţionează încă, subtil întreţinută, o anumită dorinţă de a se conforma modelelor trecutului. Nu este, evident, nimic rău în faptul că femeile joacă uneori, în familie sau la serviciu, rolul unui suporter de echipă, însă atunci când aceste tendinţe ajung să fie un permanent sacrificiu sau să acapareze toate faţetele existenţei, atunci se instalează pe termen lung frustrarea şi suferinţa...

Cuvânt înainte Capitolul 1. Reaminteşte-ţi să spui nu Bun venit indivizilor „normali" Cum te poate ajuta această carte Foloseşte-te de drepturile tale Există un nu pozitiv Capitolul 2. De ce ne este atât de greu să spunem nu? Societatea şi educaţia nu ne încurajează să spunem nu Ce simţim atunci când spunem nu Copilul ce continuă să existe în noi Copil agresiv, copil vinovat? Cum este depăşită perioada de opoziţie Consimţământul şi dragostea Mărturia basmelor Capitolul 3. Cei care pot să spună nu … şi cei care nu pot Nenumăratele feluri de nu pe care le auzim în fiecare zi Un nu „profesional" şi un nu „personal" Un nu „patologic" Cei din grupul „Să spun eu nu? Niciodată!" Prea timid să spui nu Lipsa de încredere în sine Dependenţa Iritabilitatea Tristeţea Relativizarea eşecului Capitolul 4. Pregăteşte-te Soluţiile proaste Fuga Substitutul Minciuna Celălalt este răspunzător Banalizarea Este poate mai uşor să spui nu Voinţa de schimbare Progresivitate şi realism Reacţiile celorlalţi Ţinteşte corect Fiecare nu e diferit de celălalt Un nu adevărat Capitolul 5. Conştientizarea Trebuie să înţelegi cum funcţionezi Evaluarea anxietăţii Feed-back-ul Cum să îţi asculţi gândurile automate Mecanismele de deformare a informaţiei O morală individuală Faţă în faţă Spaţiul vital Cu cine vorbeşti? Capitolul 6. Schimbarea — mod de folosinţă Destinde-te Converteşte-ţi gândurile automate Modifică-ţi morala personală Afirmă-te Placa stricată Perdeaua de fum Ancheta negativă Afirmaţia negativă Informarea despre sine Informarea despre celălalt Propunerea de compromis Trebuie să exersezi Capitolul 7. Cum să spui nu la serviciu Vanessa, secretara suprasolicitată Propunerile lui Philippe Clientul ursuz Lydie, o stagiară prea zeloasă Sandrine, mereu în întârziere Léo, o reputaţie uzurpată Capitolul 8. Cum să spui nu prietenilor Frédéric, prietenul prietenului meu Cina neaşteptată Rochia ta este şi a mea Bate miezul nopţii David, moara stricată Paul nu plăteşte niciodată consumaţia Capitolul 9. Cum să spui nu în dragoste Thibaud, maestrul de ceremonii Nu fără prezervativ Claudia aterizează întotdeauna fără să anunţe Serge, Odile şi televizorul Mathilde are tupeu Capitolul 10. Cum să spui nu în familie Prânzul de duminică Banii familiei Alex vrea bomboane Astă-seară dorm la o prietenă Prietenii nepoftiţi ai soţului Capitolul 11. Cum să spui nu în viaţa de zi cu zi Frizerul care ştie să tundă Pantofi pe măsură La coadă Scapă cine… pete Trăiască iahnia de fasole Traseul rapid al şoferului de taxi Concluzie Bibliografie Mulţumiri