Continentul scufundat. Conversații despre trecut

... amintirile lui Petre Alexandrescu sunt o incursiune atât în memoria individuală, cât și în cea colectivă, ilustrând parcursul tumultuos al României de-a lungul anilor 1940, în timpul regimului comunist și, ulterior, în tranziția către democrație. În dialogul său cu Mihaela Udrescu, cunoscutul arheolog schimbă adesea ritmul și revine asupra unor evenimente pentru a reliefa noi detalii și noi semnificații, ca într-un caleidoscop de lumini și umbre. De la copilăria și adolescența din timpul războiului până la rezistența arheologilor români în fața directivelor PCR din anii 1950-1980, dificultățile stabilirii unui dialog cu istoricii occidentali și perioada în care a condus Institutul de Arheologie, sunt evocate figuri și întâmplări ce schițează istoria omului Petre Alexandrescu, dar și a întregii țări.

 

„Am să fac o aluzie la titlul acestor memorii, care se vor numi Continentul scufundat, pentru că, voi argumenta mai încolo, când voi ajunge la revoluția asta ultimă împotriva lui Ceaușescu, fiecare din aceste secțiuni ale istoriei noastre, ale istoriei românești poate, în orice caz ale istoriei bucureștenilor, se produce cu un fel de prăbușire a ceea ce a fost înainte. Și se produce o ruptură, în așa fel încât memoria colectivă, aș zice, mai puțin decât memoria literară, memoria colectivă nu mai are în vedere decât sporadic ceea ce a fost, și deformat. Și este un exercițiu extraordinar pentru un istoric să vadă cum se schimbă această suită de secțiuni care înseamnă o suită de ruperi de memorie. Și cea mai gravă dintre ele este ruptura care s‑a produs în 1989, când și populația a vrut, și noi am vrut cu toții să uităm ce a fost, dar s‑a și uitat ce a fost, și atunci ceea ce a fost înainte pare ca niște lucruri care se petreceau în altă eră, în alt ev. Asta m‑a făcut să văd că istoria are o doză foarte mare de subiectivitate și în același timp o doză foarte mare de incertitudine și o doză foarte mare de manipulare.” (Petre Alexandrescu)

CUPRINS:

 

Manifest împotriva culturii posace (Cătălin Pavel)
Notă asupra ediției (Vlad Alexandrescu)

CONTINENTUL SCUFUNDAT
Un argument: civilizaţii şi culturi orale. Alexandru Dragomir

Părinţii şi primii ani
Cariera politică a tatălui.
Via de la Târgu Ocna. Vila de la Slănic-Moldova.
Anii de război. Apartamentul din Splaiul Unirii. Bran
Sfârşitul copilăriei

Studiile
Anii de liceu (1945-1948): „Mihai Eminescu", "Mihai Viteazul"
Institutul Francez.
Euforia naivă dintre 1945 și 1947
Geta şi Radu Alexandrescu
Facultatea de Istorie (1948-1949).

Filologia clasică

 

Institutul de lingvistica

Iorgu Iordan

Alexandru Rosetti

 

Muzeul national de antichitati

Cultura rusă înainte de Revoluție
Începuturile. Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu
Vasile Pârvan
Ioan Andrieșescu, Scarlat Lambrino, Vladimir Dumitrescu.
Curente ideologice şi culturale
Legionarii
Vladimir şi Hortensia Dumitrescu.
Radu Vulpe, Dorin Popescu, Grigore Florescu
Originile tracomaniei
Fractura intrării in comunism
Inceputul activitatii la Muzeul National de Antichități
Ecaterina Vulpe
Tezele lui Stalin (1950-1953)

Institutul de Arheologie
Revista Dacia
Avântul cercetărilor de teren. Mihail Roller
Slavismul. Dacismul
Falsa problemă a formării poporului român.
Corneliu Mateescu.
Directoratul Emil Condurachi (1956-1970).
Conflictul lui Emil Condurachi cu Dionisie M. Pippidi
Şedinţa de înfierare a profesorului Pippidi (1959) şi pensionarea lui
de la Facultate (1971)
Decadenţa conducerii Emil Condurachi
Directoratul Dionisie M. Pippidi (1971-1981)
Cadenţa publicaţiilor sub E. Condurachi şi D. M. Pippidi.
Tratatul de istorie I (1960), II (1980), III (2001-2003).
Alți colegi de Institut. Aurelian Petre. Colaborarea unor colegi
cu Securitatea.
Directoratul Constantin Preda (1981-1989)
Institutul de Tracologie. Dumitru Berciu. Petre Roman

Histria
Apropierea de Histria
Moştenirea Scarlat şi Marcelle Lambrino.
Reluarea campaniilor de săpături în 1950. Echipa de început
Sosirea la Histria
Săpăturile la Tariverde
Ucenicia în studiul ceramicii greceşti.
Două şcoli în tehnica săpăturii arheologice.
Şantierul de la Histria sub E. Condurachi. Iorgu Stoian,
Maria Coja, Suzana Dimitriu.
Victoria Andronescu
Colaboratori episodici, studenţi
Intermezzo: Dionisie M. Pippidi la conducerea şantierului
Gabriella Bordenache
Săpăturile la necropola histriană. Vlad Zirra
Căsătoria lui Aurelian Petre. Nereguli financiare la Histria
Sfârşitul conducerii E. Condurachi la Histria

Călătoria în Rusia
Moscova
Ermitaj..
Anul Nou la Vladimir D. Blavatski.
Săpăturile la Sarinasuf.
Întoarcerea la Histria. Săpătura de la Templu..
Ion Vianu şi disidenţa lui.
Vlad Georgescu
Proiecte de plecare din ţară.
Români plecați în străinătate.

Călătoria în America.
Institutul de Studii Avansate de la Princeton
Washington, New York.
Columbia (Missouri).
Bloomington.
Viața cotidiană
Disidenţa (1988-1989)
Înainte şi după Revoluţie
Pândit de Securitate
Revoluția, Piața Universității, mineriadele, regimul Iliescu
Virgil Cândea
Casa Vianu
Personalitatea lui Tudor Vianu
Atmosfera din casa Vianu
Lucian Blaga.
Ion Barbu
Mihai Ralea
Presiuni politice
Alti prieteni
Persecuții antisemite, Teatrul National, Ambasada de la Belgrad
Doctorul Ştefan Irimescu
Valentin Lipatti
Prânzurile de la Casa Oamenilor de Ştiinţă
Moartea lui Vianu
Elena Vianu
Edgar Papu
Academia Română după Revoluție.
Comisia Monumentelor Istorice
Vechea Direcție a Monumentelor Istorice
Reîntemeierea Comisiei Monumentelor Istorice în 1990
Funcţionarea noii comisii.
Eliminarea specialiştilor pe criterii politice
Revitalizarea comisiei, extinderea şi funcţionarea ei
Dezbateri despre restaurarea Coloanei fără sfârşit
Decapitarea și epurarea comisiei de către Răzvan Theodorescu
Directoratul Petre Alexandrescu (1990-1999).
Pierderea localului din strada N. Iorga
Un spațiu nou pentru Institut în Casa Științei
Casa Macca.
Informatizare, burse de cercetare pentru arheologi, specializări
pentru restauratori.
Seriile „Histria",,, Archaeologia Romanica" şi revista Il Mar Nero
Colocvii şi expoziții memoriale.
Călătoriile în Georgia
Un colocviu la Vani.
Călătoria în Iran
Teheran
Shiraz, Persepolis, Ispahan, Qom
Amintiri din Germania.
Bonn
Kiel.
Bernhard Hänsel
Georg Kossack