Ce mancam ca sa ne hranim?

 

... astăzi s-a ajuns la PARADOXUL „MÂNCĂM FĂRĂ SĂ NE HRĂNIM!”, ceea ce echivalează cu apariția carențelor nutriționale subclinice cronice, de tip epidemic, de care suferă mai mult de jumătate din cetățenii Uniunii Europene.

 

Pe fondul acestor carențe evoluează, tot epidemic, bolile cronice ale civilizației moderne. Spre deosebire de celelalte specii, omul și-a pierdut instinctul de a se HRĂNI CORECT, sănătos, în decursul evoluției sale socio-culturale. De aceea, pentru a PREVENI bolile și a dobândi o sănătate durabilă – sustenabilă, omul, ca individ, dar și urmașii lui, paradoxal, trebuie să învețe să-și aleagă alimentele, să învețe să le prepare, într-un cuvânt să RE – ÎNVEȚE SĂ MĂNÂNCE!

 

Se pare că, în procesul evolutiv al speciei umane, centrul de greutate s-a mutat în sfera psiho-mentalului, acționând, la nivel individual, după modelul „reușește cine știe, scapă cine înțelege, reușește cine poate face conexiuni ascunse pentru aflarea adevărului, care îi va ghida evoluția socio-biologică!”. Specia noastră nu va putea să-și supraviețuiască sieși, decât dacă va înțelege că singura soluție este armonizarea ei cu natura, prin cunoașterea cât mai profundă a legilor naturale care o guvernează atât pe aceasta...

Astăzi, suntem specia biologică dominantă pe Planeta Pământ, una dintre cele 7-8 milioane de specii ce aparţin biosferei terestre, ea însăşi un organism viu, extrem de complex şi extrem de fin auto-reglat. Dominăm planeta nu prin număr, deşi am atins cifra de 7 miliarde de oameni, bacteriile, insectele ş. a. depăşindu-ne cu mult din punct de vedere numeric. Dominăm planeta prin extraordinara dezvoltare socio-culturală şi tehnico-industrială.

 

Am devenit integratorii LANŢURILOR TROFICE (ALIMENTARE) ale biosferei planetare, situându-ne în vârful PIRAMIDEI TROFICE a Pământului. Impactul activităţii umane (a factorului antropic) asupra planetei, în prezent, s-a globalizat. însă, astăzi, constatăm că plătim un preţ greu pentru această globalizare a influenţelor umane asupra MEDIULUI NATURAL (SĂLBATIC). Practic, din păcate, conştient sau nu, devastăm planeta, distrugem ecosistemele naturale stabile, înlocuindu-le cu unele antropizate, fragile.

Cultura şi creşterea intensivă a plantelor şi animalelor domesticite în urmă cu cca 10 mii de ani, a înlocuit masiv ecosisteme NATURALE stabile, complexe, vitale pentru echilibrul ecologic planetar, cu ecosisteme INDUSTRIALE, de tip monocultură, extrem de instabile, de fragile. Dezvoltarea industrială fără precedent a dus la poluarea masivă a planetei cu agenţi biologici (noi tulpini de virusuri, bacterii, organisme modificate genetic...
 
CUPRINS:

O NOUĂ ABORDARE A BOLILOR CARDIOVASCULARE (CVD)    
1    Omul - O abordare holistică    
1. 1.    Omul modern şi provocările sale    
1. 2.    Omul - sistem biologic ultracomplex    
2    Alimente, dietă, stil de viaţă. O nouă abordare a calităţii alimentului    
2. 1.    Aerul - respiraţia şi sistemul circulator    
2. 1. 1.    Respiraţia alveolo - pulmonară şi conexiunea cu sistemul cardiovascular
2. 1. 2.    Bioenergetica respiraţiei în conexiune cu sistemul cardiovascular - mitocondria organit esenţial al metabolismului energetic celular inclusiv miocitar
2. 2.    Apa    
2. 2. 1.    Paradoxul sodiului şi bolile cardiovasculare - Sarea bună pentru mâncare
2. 2. 2.    Ce fel de apă consumăm pentru o hidratare optimă    
2. 3.    Alimentele şi calitatea alimentului    
2. 3. 1.    Omul integrator al lanţurilor trofice planetare
2. 3. 2.    Calitatea alimentului - un concept holistic
3    Conexiuni Sistem Cardiovascular, Sistem Nervos, Sistem Endocrin, Sistem Imunitar, Sistem Respirator, Sistem Digestiv Rinichi - Stres, Status Pro-Inflamator Sistemic
4    Patogeneza Bolilor Cardiovasculare (CVD)    
4. 1.    Statusul proinflamator sistemic cronic, subclinic şi patogeneza bolii cardiovasculare şi cerebrovasculare    
4. 2.    Disfuncţia endotelială şi fenotipul endotelial
4. 2. 1.    Patogeneza aterosclerozei    
4. 3.    Evaluarea riscului cardiovascular în noua abordare cardiologică    
4. 4.    Principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare (CVD) şi cerebrovasculare (AVC)    
4. 4. 1.    Paradigma colesterolului    
4. 4. 2.    Hiperinsulinemia - hiperglicemia    
4. 4. 3.    Stresul oxidativ - sindromul metabolic    
4. 4. 4.    Metabolism bioenergetic defectuos - disfuncţiile mitocondriale    
4. 4. 5.    Biochimia sângelui
4. 4. 6.    Feritina    
4. 4. 7.    Sănătatea cavităţii orale    
4. 4. 8.    Hipertensiunea arterială, factorii genetici şi specificul apartenenţei la genul feminin - masculin
4. 4. 9.    Radiaţiile ionizante    
4. 4. 10.    Grăsimi hidrogenate - acizii graşi trans-    
4. 4. 11.    Metale grele - toxice    
4. 4. 12.    Sindromul de adaptare la stres    
4. 4. 13.    Acidul uric    
4. 4. 14.    Fumatul    
4. 4. 15.    Bolile autoimune şi inflamatorii
4. 4. 16.    Stilul de viaţă şi alimentaţia    
4. 4. 17.    Conexiunile bolilor cardiovasculare (CVD) cu disfuncţiile gastrointestinale, imunitare, renale, respiratorii şi procesele de detoxifiere
5.     Prevenţia şi Dietoterapia Bolilor Cardiovasculare (CVD): Cardiologia Metabolica    
5. 1.    Coenzima Q10 (ubiquinona)    
5. 2.    Carnitina    
5. 3.    D-riboza
Acizii graşi esenţiali (EPA - DHA), uleiul de peste
Vitaminele E (tocoferoli - tocotrienoli)    
Vitamina K2 (menaquinona - 7)    
Vitamina C (acidul ascorbic)
Vitamina B3, niacina    
Homocisteina şi vitaminele B    
Magneziul (Mg)    
L - arginina    
Fosfolipidele esenţiale    
FOSFATIDILCOLINA (LECITINA)        
5. 13.    Nattokinaza - lumbrokinaza    
5. 14.    Usturoiul (Allium sativum L.) şi ceapa (Allium cepa L.)            
5. 15.    Rodiile (Punica granatum)    
5. 16.    Fungi: ciuperci microscopice (Monascus ruber), păstrăvul de fag (Pleurotus ostreatus)    
5. 17.    Nucile    
5. 18.    Grăsimile alimentare mononesaturate şi polinesaturate    
5. 19.    Alte alimente şi compuşi alimentari, cu efecte cardio şi vasculoprotectoare
6.    Stilul de viaţă şi Dieta Hipoglucidică Cardio- Vasculoprotectoare    

PREVENŢIE ŞI TERAPIE PRIN DIETĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT
1.    Patogeneza Diabetului Zaharat (DZ)    
1. 1.    Viaţa şi Bolile Informaţionale    
2.    Diabetul Zaharat de tip 1 (DZ1) Insulinodependent    
2. 1.    Patogeneză şi Prevenţie    
3.    Diabetul Zaharat de tip 2 (DZ2) Non-Insulinodependent
3. 1.    Patogeneza Diabetului Zaharat DZ2    
3. 2.    Obezitatea Abdominală Omental-Viscerală    
3. 3.    Disfuncţia Mitocondrială în Diabetul Zaharat (DZ)
3. 4.    Toxicitatea Glucozei şi a Proteinelor Glicate    
3. 5.    Secreţia şi importanţa Insulinei în Diabetul Zaharat. Utilizarea Insulinei în organismul uman    
3. 6.    Stilul de viaţă şi prevenţia Diabetului Zaharat(DZ)
3. 7.    Diabetul Zaharat şi Genele Stilului de viaţă    
4.    Dietoterapia Diabetului Zaharat (DZ)    
4. 1.    Calitatea Aalimentului        
4. 2.    Calitatea Aalimentului: Profilul Nutriţional al alimentului şi Fenotipul Nutriţional al consumatorului
4. 3.    Clasificarea alimentelor din punct de vedere al Informaţiei şi Energiei Vitale            
4. 4.    Calitatea Senzorială şi Calitatea Nutriţională a Alimentelor    
4. 5.    Indexul Glicemic (GI) şi încărcătura Glicemică (GL) a Alimentelor
4. 6.    Parametrii Antropometrici şi Analize de Laborator recomandate pentru Managementul Prevenţiei şi Monitorizarea Diabezităţii (Obezităţii şi Diabetului Zaharat Tip 2 (DZ2) şi a Comorbidităţilor Cardiovasculare (CVD) şi Cerebrovasculare 
4. 7.    Alimente Indicate în Diabetul Zaharat (DZ)    
4. 7. 1.    Fructele    
4. 7. 2.    Legume şi Leguminoase    
4. 7. 3.    Cereale - Pâine    
4. 7. 4.    Alimente cu Acţiune Hipoglicemiantă, indicate în Rezistenţa la Insulină şi Diabet Zaharat (DZ)    
4. 7. 5.    Suplimentele Alimentare Vitamino- Minerale, indicate în Diabetul Zaharat (DZ)    
4. 8.    Alimente Contraindicate în Diabetul Zaharat (DZ) Cereale, Produse de Panificaţie, Patiserie, Cofetărie, Chips, Snack, alte alimente, Fast-Food - Junk-Food    
5.    Efectele Antinutriţionale ale Medicamentelor Antidiabetice             
5. 1.    Biguanidele: Siofor, Metformin, Glucophage    
5. 2.    Antidiabeticele Sulfonilureice: Glimepirida
5. 3.    Antidiabeticele Tiazolidindionice: Pioglitazona
5. 4.    Antidiabeticele Inhibitori de Alfa-Glucolidază- Acarboza: Miglitol    
5. 5.    Antidiabeticele Hormoni: Insulina Glargine (Lantus), Lente Insulin (Novolin L.)        
6    Alimente indicate în Boala Cronică de Rinichi    
6. 1.    Alimente cu Conţinut scăzut de Potasiu (K), sub 200 mg%, şi Fosfor, sub 200 mg%, Recomandate în Boala Cronică de Rinichi            
7    Alimente Indicate în Hiperuricemie - Gută
8    Boala Celiacă şi Diabetul Zaharat    
Bibliografie selectivă    
Bibliografie selectivă Partea a 2-a