Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri

Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri
Preț: 119,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
ISBN: 978-606-8905-82-2
Editura:
Anul publicării: 2018
Pagini: 752

DESCRIERE

Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri - Bogdan Bucur
 
Regatul României a participat la război doar începând din 1916, dar românii aflaţi sub stăpânire austro-ungară sau rusă s-au văzut absorbiţi între beligeranţi încă de la începutul conflagraţiei, în vara anului 1914. Nici imperiile vecine, nici Regatul României nu au fost cu adevărat capabile să facă faţă solicitărilor unui conflict de amploarea Primului Război Mondial.
 
Lipsa de pregătire s-a tradus prin insuficienta dotare a trupelor, printr-un număr sporit al pierderilor, ca şi prin suferinţe umane suplimentare. In cazul particular al României, această inadecvare de pregătire şi potenţial s-a reflectat în şirul lung de înfrângeri din toamna anului 1916, care au condus la ocuparea unei mari părţi a ţării de către Puterile Centrale şi la retragerea în Moldova a armatei, a unei mari părţi a instituţiilor statului şi a elitelor. De aici şi multele discuţii care au dominat agenda publică a anului 1918 din Vechiul Regat cu privire la „răspunderi", acuzată fiind cu precădere guvernarea liberală condusă de Ionel Brătianu.
 
Pe de altă parte, mulţi dintre cei care se întorceau acasă după demobilizare veneau hotărâţi să schimbe lucrurile în bine, să-i îndepărteze pe exponenţii vechilor elite, să obţină pământ şi să aibă un cuvânt ascultat în mersul societăţii. Reforma agrară şi acordarea dreptului de vot pentru bărbaţii majori au răspuns unora dintre revendicări, dar nu au stins cu totul aspiraţia spre dreptate a celor mulţi.
 
Deşi solicitările de a asigura femeilor drepturi egale cu bărbaţii au fost incorporate în unele dintre actele care au stat la originea României Mari, mulţi dintre decidenţi se împotriveau acestor revendicări şi au impus continuarea discriminării pentru jumătatea feminină a societăţii.
 
Tratatul Minorităţilor din 1919 şi Constituţia din 1923 confereau drepturi cetăţenilor aparţinând diverselor minorităţi naţionale, care reprezentau aproape 30% din populaţia României Mari, dar aplicarea prevederilor legale a fost deseori problematică în perioada ce a urmat. De altfel, unii dintre minoritari resimţeau dureros pierderea situaţiei privilegiate de dinainte de 1918, iar alţii aveau încă de luptat cu atitudinile şi practicile discriminatorii promovate de statul român, contaminat de atitudinile-naţionalist-şovine ale unor segmente semnificative ale societăţii.
 
La rândul lor, mulţi dintre românii care în 1918 s-au decis să se integreze în statul român îşi doreau ca România Mare pe care tocmai o fondau să fie alcătuită mai bine şi mai drept şi decât imperiile din care făcuseră parte, şi decât Vechiul Regat al României, pe care mulţi dintre cei care-1 cunoşteau îl considerau, corupt şi ineficient. In fine, elitele „regăţene" sperau — şi în mare parte au reuşit — să traverseze furtuna nemulţumirilor şi cererilor de reforme conservându-şi cât mai mult din privilegii şi poziţiile dominante.
 
In această considerabilă diversitate de atitudini şi preocupări, idealul naţional a jucat un rol catalizator, de mobilizare si coagulare a energiilor spre mai bine, dar a coexistat şi cu preocupările pentru supravieţuire, pentru cei apropiaţi sau (încă) neîntorşi din război, pentru ziua de mâine şi pentru interesele individuale şi/sau de grup.
 
Evident, antologia de faţă nu putea reflecta toate aceste preocupări, aşa cum o fac izvoarele de epocă, memorialistica sau literatura. Editorul a optat firesc pentru texte şi imagini care ilustrează drumul spre Marea Unire, realizarea efectivă a acesteia, şi unele dintre actele care o consfinţesc şi îi fixează locul în epoca ce i-a urmat. Selecţia pe care a facut-o este însă judicioasă şi îngăduie cititorului să perceapă şi o bună parte din complexitatea procesului istoric.
 
Unele dintre textele şi imaginile antologate şi-au câştigat de mult locul în memoria Marii Uniri, si nu ar fi putut lipsi nici acum, altele fuseseră - cu voie sau fară voie - uitate şi sunt acum „redescoperite" cu ajutorul erudiţiei istoricului. Găsim astfel în antologie atât ordinul către armată al regelui Ferdinand I la intrarea în Război şi actele unirii adoptate la Chişinău, Cernăuţi...
 
CUPRINS:
 
Indexul abrevierilor            
Indexul documentelor    
Indexul ilustraţiilor    
Cuvânt-înainte (Bogdan Murgescu)         
Notă asupra ediţiei (Bogdan Bucur)
I. România în Marele Război             
II. Unirea Basarabiei cu România        
III. Unirea Bucovinei cu România    
IV. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România    
V. Alipirea insulei Ada-Kaleh la România    
VI. România Mare    
VII. încoronarea de la Alba Iulia    
VIII. Celebrarea Marii Uniri    
IX. Anexe    
Indexul antroponimic
Indexul toponimic        
 
 
 
 
 
 
 
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0237 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.