Buddhismul tantric – Doctrine si practici indo-tibetane

…timp de mai multe generatii, datorita ignorantei, occidentul a considerat tantrismul drept o luxurianta si periculoasa degenerescenta a spiritualitatii indiene. Pana de curand, doar a vorbi despre tantrism era considerat ca ceva de prost gust. Cred ca actualmente avem dreptul sa ne impotrivim acestei prejudecati care, pe scurt, reflecta mentalitatea pozitivista si excesiv moralizanta a europeanului mijlociu la sfarsitul secolului al XIX-lea. Fiind vorba de un fenomen spiritual oarecum strain de traditiile noastre si, prin urmare, dificil de inteles si de asimilat, tantrismul reprezinta o nobila si cutezatoare creatie a spiritului indian. In el se concentreaza, se intrepatrund si se fecundeaza reciproc toate traditiile spiritual autentice ale Indiei, de la cele mai vechi ritualuri vedice, pana la cea mai recenta mistica visnuita. Dar aceasta surprinzatoare concentrare de multiple traditii nu este sincretism. Este vorba aici, fara indoiala, de o noua sinteza. Mircea Eliade

...

Indiferent daca este vedic sau non-vedic la origine, tantrismul, atat cel brahmanic cat si cel buddhist, reprezinta un aspect special al vietii religioase si culturale a Indiei. Un studiu aprofundat al tantrismului este, prin urmare, indispensabil pentru o familiarizare cu natura speciala a gandirii indiene. Multa vreme a fost un obicei sa se sustina ca tantrismul este un vlastar al hinduismului sau ca acesta constituie doar o faza particulara a devotiunii hinduse. Insa cercetarile asupra buddhismului tarziu au ajuns la concluzia ca, atata vreme cat este vorba despre literatura existenta, trunchiul literaturii tantrice este mai bogat si mai variat in domeniul buddhismului decat in cel al hinduismului... Principala preocupare a tantrelor buddhiste nu este de a intemeia un sistem clar de gandire metafizica. Asa cum tantrele hinduse, luand de-a gata principiile fundamentale ale sistemelor filosofice ortodoxe (darsana), le-a aplicat unui efort practic al realizarii, tot astfel tantrele buddhiste, pe baza principiilor Mahayana, traseaza principalele metode pentru realizarea scopului suprem - unirea cu Divinul. S. B. Dasgupta

Prefata Multumiri Abrevieri Cap I - Preliminarii (I) Misiunea tantrismului in general si a celui buddhist în particular (II) Trasaturile caracteristice ale Mahayanei care o deosebesc de Hınayana (a) Scopul final (b) Cele trei scoli sravaka-yana, pratyekabuddha-yana si bodhisattva-yana (c) Perfectiunile (paramita) (d) Conceptia docetica a celor trei corpuri (kaya) (e) Predominanta ideilor filosofice (III) Sisteme filosofice (a) Filosofia Madhyamika a lui Nagarjuna (b) Doctrina tathata-vada a lui Asvaghosa (c) Doctrina Vijñana-vada (Yogacara) (d) Afinitatea cu filosofia Vedanta Cap II - Fragmente filosofice nesistematizate gasite în buddhismul tantric Cap III - Scolile buddhismului tantric (I) Evolutia scolii Mantra-yana (II) Vajra-yana - denumirea cea mai comuna (a) Kalacakra-yana, Nathismul etc (b) Caracteristici generale ale Vajra-yanei Cap IV - Pozitia teologica a buddhistilor tantrici (I) Vajra si Vajra-sattva (II) Bodhicitta (a) Conceptia generala a bodhicittei (b) Sunyata-karun. a ca prajna-upaya (c) Aspecte cosmologice si ontologice ale prajñei si upayei (d) Prajña si upaya ca masculin-feminin (e) Prajña-upaya ca lalana-rasana, stânga-dreapta vocala-consoana etc (III) Advaya si yuganaddha (nondualitatea si principiul unirii) (IV) Raga si maharaga (V) Samarasa (VI) Mahasukha ca tel final: nirvana si mahasukha (a) Nirvana înteleasa ca stare pozitiva de beatitudine (b) Nirvana ca mahasukha în literatura tantrica buddhista (c) Semnificatia cosmologica si ontologica a marii beatitudini (mahasukha) (d) Mahasukha în relatie cu practica esoterica (e) Ideea transformata a bodhicittei în relatie cu practica yogina esoterica Cap V - Yoga esoterica (I) Corpul, mediul pentru realizarea Adevarului (a) Teoria plexurilor (b) Sistemul nervilor (II) Alegerea maestrului spiritual (III) Generarea bodhiccittei si regularizarea ei (a) Pratyahara (b) Dhyana (c) Pranayama (d) Dharana (e) Anusmrti (f) Samadhi (IV) Cele patru mudre, cele patru momente si cele patru feluri de beatitudine Cap VI - Argumentul buddhistilor tantrici în apararea propriei yoga Bibliografie Indice