Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023

„Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au fost copii ai timpului lor la fel de mult ca politicienii sau intelectualii de frunte. Dar despre BOR se știu foarte puține lucruri. Fără deschiderea completă a arhivelor bisericești pentru toți istoricii și fără reliberalizarea arhivelor de stat, trecutul BOR va continua să fie o problemă spinoasă în istoria României.

 

Ca și armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se ferește de orice dezbatere în privința propriului trecut, și mai cu seamă în privința acelui trecut care o face contemporană cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist.

 

Ca istoric, am ales, firește, o abordare istoriografică mai degrabă decât teologică și am urmărit Biserica Ortodoxă Română în contextul dezvoltării statului român și a societății românești de la 1918 încoace. E o carte care se referă la BOR ca instituție, care urmărește detaliile împletirii dintre BOR și politică și înfățișează luptele pentru putere din Biserică. Accentul cade în aceste pagini pe relația Biserică–stat–națiune, pe analiza acestei legături care continuă să exercite o influență însemnată asupra țării și a cetățenilor săi.“ — OLIVER JENS SCHMITT

CUPRINS:

 

Prefață

1. Patru tradiții instituționale ale ortodoxiei românești:
Regat, Transilvania, Bucovina și Basarabia 31
Biserica Ortodoxă Română ca autoritate de stat.
Biserica Ortodoxă în vechiul Regat 33
O Biserică democratică în opoziție cu statul străin:
arhitectura bisericească a lui Andrei Șaguna 40
Bogată și autoritară: Biserica Ortodoxă din Bucovina
austriacă sau sistemul lui Eugenie Hacman 42
Biserica în calitate de autoritate țaristă într‑o regiune
marcată de violență antisemită: Basarabia 46

2. Provocările Marii Uniri
Biserica de stat, sau autonomia față de stat?
Unificarea Bisericilor regionale 59
1925: Marea Unire a Bisericii Ortodoxe Române 70
Biserica Ortodoxă Română și noul stat 76
Marea ispită: Biserica și politica din Regatul
României Mari 80
Primul patriarh: Miron Cristea
și capcanele marii politici 85
Revoltă împotriva noului veac: vechii‑calendarişti
(stiliști) din estul României și scindarea ortodoxiei 89
Protagoniștii unei „Biserici vii“ 93
Un eretic tolerat de Biserică:
Alexandru Constantin Cuza și doctrina sa 99
Biserica Ortodoxă Română și Mișcarea Legionară
sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu 106
Biserica, gânditorii ortodoxiști și marea dezbatere
despre identitatea românească în perioada interbelică 114
Mobilizarea laicilor. Între credința în miracole
și radicalizarea politică 126

3. Sub trei dictaturi: Biserica Ortodoxă Română
și regimurile dictatoriale de dreapta, 1938–1945
Patriarhul ca prim‑ministru: Punctul culminant
al simfoniei dintre Biserică și stat? 135
Realizarea modelului de stat ortodoxist?
Biserica Ortodoxă Română și Statul Național‑Legionar 153
Biserica în provinciile pierdute în urma
Dictatului de la Viena 162
Subjugare: Biserica Ortodoxă Română
și dictatura militară a lui Ion Antonescu 165
Persecuția comunităților evanghelice 172
Biserica Ortodoxă Română și Șoahul 174

4. Biserica Ortodoxă Română și dictatura comunistă,
1944–1989
Preluarea puterii de către comuniști.
Statul comunist și Biserica 197
Biserica Ortodoxă Română la începutul Războiului Rece.
Desființarea Bisericii Greco‑Catolice
și relația cu Biserica Ortodoxă Rusă 217
Rezistență și opoziție 237
Actorii politici bisericești din Biserica Ortodoxă Română 253
Oportuniști și cadre de Partid:
noul aparat al politicii bisericești de stat 262
Fragmentat și cu greu capabil să acționeze
ca un grup unit: clerul inferior 267
Apogeul represiunii comuniste
și lupta împotriva isihasmului 276
„Apostolatul social“ sau o „Biserică populară“
într‑o „democrație populară“ 281
„Lupta pentru pace“: Biserica Ortodoxă Română
în slujba politicii externe a regimului comunist 283
Clerul în Epoca Ceaușescu 292
Regimul și Biserica: între disciplinare
și ideologie ateistă 309
„Ateismul științific“ și Biserica 316

5. Biserica Ortodoxă Română după 1989
Revoluția din 1989 și Biserica Ortodoxă Română 331
Biserica Ortodoxă Română în primii ani
ai României postrevoluționare 341
Stabilizarea politică a Bisericii:
apărarea drepturilor proprii 351
Restructurarea administrativă
și supradimensionarea aparatului bisericesc 355
Modernizarea mediatică, caracterul comercial
și desecularizarea proprietăților bisericești 362
Biserica sub presiune 368
Biserica Ortodoxă Română și împărțirea geopolitică
a lumii ortodoxe 376
Neoortodoxism, neolegionarism și populism 381
Clerul inferior 392
Biserica Ortodoxă Română în 2023 395
O încercare de interpretare 399
Despre această carte 409
Mulțumiri 423
Bibliografie 425
Indice de nume 449