Bhagavad Gita pe înţelesul tuturor. Un manual de înţelepciune practică, menit să te ghideze prin călătoria vieţii

Emoţiile, gândurile, percepţiile, sentimentele, puterea voinţei, inteligenţa, deciziile, toate acestea sunt doar funcţii ale corpului uman fizic. Sufletul transcende aceste funcţii şi este deasupra şi dincolo de tot ceea ce gândim, simţim şi dorim.

 

Dar unde se află acest suflet? Căci nu îl putem găsi în niciun colţ sau loc special din corpul nostru. El este prezent în tot întregul.

 

Arjuna a vorbit dintr-o trăire adâncă, dar nu şi cu o înţelepciune adevărată. El îşi identifică rudele şi duşmanii cu trupurile pe care aceştia le poartă. Şi la fel face şi cu sine însuşi. El crede că bucuriile şi tristeţile trupului sunt bucuriile şi tristeţile omului. Dar sufletul nu este nici corpul şi nici egoul; corpul şi egoul se vor schimba şi până la urmă vor dispărea. Atman-ul va persista şi va rămâne.

 

 

Atunci când ne vom ridica deasupra simţurilor, deasupra dualităţii constituite de plăcere şi durere, când vom înceta să avem dorinţe şi aşteptări, abia atunci vom experimenta adevărata pace şi mulţumire. Omul care înţelege că nu este decât un instrument al Divinului acţionează detaşat de scop. Un astfel de om este stithaprajna, omul care manifestă o înţelepciune constantă.

 

Persoana a cărei minte este liberă de anxietate în mjlocul durerii, detaşată în mijlocul plăcerilor, vindecată de pasiuni, de frică şi de furie, acea persoană este o persoană trezită. [11: 56] Un astfel de om, cu mintea stabilă, care îşi cucereşte simţurile, pasiunile şi emoţiile, realizează adevărata pace. El devine una cu Brahman. Aceasta este starea Divină (brahmistithi), O, Arjuna! Ajungând aici, nimeni nu va mai fi vreodată uimit de întrebări. Chiar la sfârşit, în ceasul morţii, oricine a stabilizat această stare va merge către brahma-nirvana, raiul lui Dumnezeu. [11: 72]

 

 

Cuvânt înainte
Călăuză pribeagului către casă
Bhagavad Gita în context
Semnificaţia Bhagavad Gitei pentru secolul al XXI-lea  
Un cuvânt înainte, după care vom începe să citim despre Gita

Capitolul - I
Arjuna Vishada Yoga... 23
Capitolul - II
Sankhya Yoga... 32
Capitolul - III
Karma Yoga... 42
Capitolul - IV
Gnana Karma Sannyasa Yoga... 58
Capitolul-V
Karma Sannyasa Yoga... 70
Capitolul-VI
Dhyana Yoga... 81
Capitolul-VII
Gnana Vignana Yoga... 91
Capitolul-VIII
Akshara Brahman Yoga... 100
Capitolul - IX
Rajavidya Rajaguhya Yoga... 108
Capitolul - X
VibhutiYoga... 116
Capitolul-XI
Viswarupa Darsana Yoga... 125
Capitolul - XII
BhaktiYoga... 132
Capitolul - XIII
Kshetra Kshetrajna Vibhaga Yoga... 142
Capitolul - XIV
Guna Traya Vibhaga Yoga... 152
Capitolul - XV
Purushottama Yoga... 160
Capitolul - XVI
Daivasura Sampad Vibhaga Yoga... 172
Capitolul - XVII
Shraddha Traya Vibhaga Yoga... 183
Capitolul-XVIII
Moksha Sannyasa Yoga... 195

Mesajul final

Anexa -1
Gita Mahatmya (din Varaha Purana) - Gloria Gitei... 209
Anexa - 2
Bhagavad Gita (abreviată)... 216