Asediul Maltei, bătălia de la Lepanto și lupta pentru centrul lumii

Între secolele al XI-lea și al XV-lea, Mediterana se aflase sub dominația creștinilor, ca urmare a impulsului reprezentat de cruciade. Dar Mehmet, sultanul care a reușit să le răpească creștinilor Constantinopolul, se considera moștenitorul împăraților romani. Cucerirea marelui oraș i-a alimentat ambițiile nelimitate, iar după acest moment a comandat o copie a unei hărți a Europei, realizată de geograful antic Ptolemeu și special tradusă pentru el în arabă. A studiat harta, vizând teritorii precum Veneția, Roma, Napoli, Sicilia, Marsilia, Barcelona, Gibraltar, chiar și Britania.

 

Însă sultanul nu știa că, de partea vestică a hărții, regii catolici din Spania se pregăteau să-și pună în mișcare propriile ambiții imperiale. Otomanii aveau să domine rapid mările estice, iar habsburgii spanioli pe cele vestice. După aceea, ambele aveau să conveargă spre punctul de mijloc reprezentat de strâmtorile înguste dintre Tunis și Sicilia, cu insula Malta între ele. După 1453, Mediterana a devenit epicentrul unui război mondial, terenul pe care s-a desfășurat una dintre cele mai aprige și mai haotice competiții din istoria Europei.

 

Crowley surprinde această ciocnire, bazându-se pe arhivele otomane, pe scrierile ambasadorilor venețieni și spanioli, dar și pe alte documente ale epocii, printre care și relatări ale martorilor oculari ai marilor bătălii. Narațiunea intensă pe care o pune în pagină respectă toate rigorile cercetărilor istorice. Asediul Maltei (1565) și bătălia de la Lepanto (1571) reprezintă momente-cheie, dar autorul depășește granițele istoriei politice și militare.

 

Astfel, prind viață personaje legendare precum Soliman I Magnificul, Filip al II-lea al Spaniei sau cavalerul Jean de Valette. Detaliile despre strategiile navale, viața marinarilor și ororile războiului fac din această carte nu doar o lecție de istorie, ci și un thriller istoric în toată regula. Crowley are o abordare echidistantă, prezentând ororile războiului din ambele perspective și creând un context extrem de credibil pentru războaiele religioase de astăzi.

CUPRINS:

Prolog
Harta lui Ptolemeu

Partea întâi: CEZARII: LUPTA PENTRU STAPANIREA MARII
CAPITOLUL 1: Sultanul face o vizită... 3
CAPITOLUL 2: O petiție... 29
CAPITOLUL 3: Regele Răului... 42
CAPITOLUL 4: Călătoria spre Tunis... 55
CAPITOLUL 5: Doria și Barbarossa... 71
CAPITOLUL 6: Marea turcească... 83

Partea a doua: EPICENTRU: BATALIA PENTRU MALTA
CAPITOLUL 7: Cuibul de vipere... 105
CAPITOLUL 8: Flotă de invazie... 121
CAPITOLUL 9: Cetatea Morții... 133
CAPITOLUL 10: Ravelinul Europei... 151
CAPITOLUL 11: Ultimii înotători... 166
CAPITOLUL 12: Răzbunare... 174
CAPITOLUL 13: Războaiele din tranșee... 191
CAPITOLUL 14: „Malta ioc!“... 212

Partea a treia: SFARSITUL JOCULUI: GONIND CATRE
LEPANTO
CAPITOLUL 15: Visul Papei... 233
CAPITOLUL 16: Un cap pe tipsie... 248
CAPITOLUL 17: Famagusta... 270
CAPITOLUL 18: Generalul lui Hristos... 282
CAPITOLUL 19: Șerpii vrăjiți... 296
CAPITOLUL 20: „La luptă!“... 312
CAPITOLUL 21: Marea de Foc... 327
CAPITOLUL 22: Alte oceane... 342

EPILOG: Urme... 357
Notele și mulțumirile autorului... 360
Note privind sursele... 363
Bibliografie... 364
Index... 370