Anii treizeci. Extrema dreaptă românească - Z. Ornea

„Pentru cei care au trăit cu iluzia unui timp interbelic cu valoare de model, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească a lui Z. Ornea a avut un efect demitizant major. Cartea a arătat că, departe de a fi fost paradiziacă, epoca a fost și a unei grave maladii sistemice, maladia extremistă și prototalitară, care n-a lăsat nimic neatins, de la istoria politică la cultură și viață personală. Ba, mai mult, studiul lui Z. Ornea a arătat, cu citate extinse și convingătoare pentru orice cititor de bună-credință, că destui autori care abia începeau să fie recuperați, cum ar fi Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Eliade, Cioran și alții, departe de a fi un model bun la toate – de la profunzimea viziunii metafizice la concretețea soluțiilor politice –, trebuie citiți precaut, fiindcă au fost ideologi sau numai adepți ai extremismului de dreapta.” (Marta Petreu)

CUPRINS:

Prefață (Marta Petreu)
Preliminarii

Capitolul I. Democrația și raționalismul sub acuzare

1. Pașoptismul, oaia neagră a tradiționalismului extremist, ca moment de
început al europenizării, adică al înstrăinării și imitării. Necesitatea
sociologică a pașoptismului. Refuzul Occidentului și exaltarea Orientului
- o negațiune a europenizării țării noastre

 

2. Critica, de către autohtonism, a structurilor democratice (pluripartidism,
Constituție, parlamentarism, autonomie locală). Elogiul totalitarismului
şi al partidului unic de către extrema stîngă și extrema dreaptă. Nichifor
Crainic și dezavuarea democrației parlamentare în favoarea modelului
fascist italian al reprezentării profesionale. Nae Ionescu și discreditarea
partidelor politice. Elogiul dictaturii partidului de mase și guvernelor
de personalități deasupra partidelor. Negarea regimului constituțional
parlamentar de influență apuseană. Mihail Manoilescu, adversar al
regimului democrației parlamentare și fondator al doctrinei corporatiste
(Secolul corporatismului, 1936). Negarea pluripartidismului și elogiul
statului corporatist. Fundamentarea necesității partidului unic, un
model totalitar. Exponenții „noii generații” împotriva democrației par-
lamentare asimilate cu politicianismul venal. Cioran și elogiul dicta-
turii. Mircea Eliade vituperînd democrația și elogiind dictatura. Constantin
Noica, M. Polihroniade, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Nicolae
Roşu - variațiuni pe aceeași temă obsesivă. C. Z. Codreanu, negator
al democrației, exaltînd totalitarismul. Vasile Marin și Traian Brăileanu
despre rostul revoluției naționaliste a legionarismului ca anulare a
democratismului. Replica democratismului. Mihai Ralea și apărarea
valorilor democrației și ale europenismului. Asocierea întru apărarea
aceloraşi valori a lui Ion Vinea, Șerban Voinea, Sandu Tudor, Tudor
Vianu

3. Disputa în jurul conceptului de rațiune, o prelungire a celei despre
democrație. Descartes, oaia neagră a mistagogilor. Nae Ionescu, Nichifor
Crainic, Nicolae Roșu. Dispută în jurul posibilității creării unei filo-
zofii specific autohtoniste românești. Filozofie națională sau filozofie
universală

Capitolul II. Românism şi autohtonism.

1. Negarea spiritului european, în genere, și a necesității integrării noastre
în spațiul acesteia, în special. Elogiul Răsăritului de care ar aparține
cultura şi civilizația românească. Repudierea latinității. Scopul acestei
demonstratii: împiedicarea evoluției structurilor româneşti spre o civi-
lizație modernă de tip apusean. Pledoaria autohtonizantă, o fraudă
istorică pentru că România se afla, de un secol, pe drumul evoluției
moderne de tip capitalist. Formula sufletească a românului redusă la
ortodoxie. Eliminarea din spațiul sufletesc românesc a românilor de
alte confesiuni (greco-catolici, catolici, protestanți). Nae Ionescu și
Nichifor Crainic apărători ai autohtonismului exclusivist. Replica
raționaliştilor la ideea că formula sufletească a românilor s-ar reduce la
ortodoxism. Statuarea, de către Nichifor Crainic, a etnicității pe criteriile
biologiei rasiste. Opiniile contrare ale lui P. P. Negulescu și G. Ibrăileanu.
Nu rasa, ci mediul cultural formează psihologia individuală. Antropologia
modernă despre anacronismul teoriilor raseologice

2. Sextil Puscariu și D. Stăniloae despre ortodoxie. Popor latin de religie
ortodoxă, specificitatea noastră. Greco-catolicii sunt totuși români.
Blaga, în 1930, respinge ideologia ortodoxistă a lui Crainic. Mircea
Florian despre formarea națiunilor în epoca modernă, ca urmare a
apariției statului. În Evul Mediu existau popoare, dar nu națiuni.
Filozofare, nu filozofie națională. C. Rădulescu-Motru și cartea lui
Românismul, catehismul unei noi spiritualități. Iritarea autohtoniștilor
radicali la publicarea primelor fragmente în reviste. Definirea spiri-
tualismului românesc ca opus raționalismului. Românismul prezentat
ca naționalismul anilor treizeci. Religia unește, nu separă oamenii.
Românismul se disociază de ortodoxism. Crainic împotriva conceptelor
de românism şi spiritualitate formulate de Rădulescu-Motru. Alte reacții.
Crainic împotriva toleranței și ospitalității poporului român. Cioran
despre adversitatea față de străini ca element caracteristic simţirii
naționale românești.

3. Preocuparea religioasă și autohtonismul. Încercarea de a atrage tine-
retul spre fundamentalism. Legionarismul ca mişcare etică (apoi și
politică) fundamentalistă. Noua generație spiritualistă religioasă, dar
nefundamentalistă. Românismul ca ideal de stat și cultură organice.
Eliade despre românism. Emil Cioran și misionarismul. Disocierea lui
Cioran de tradiționalism, pledoaria pentru europenism şi rolul libe-
ralismului împotriva fatalismului din psihismul românesc. Dezavuarea
opiniilor lui Cioran de către tradiționalişti

Capitolul III. Noua generație.

1. Constituirea tinerei generații prin Itinerariul spiritual (1927) al lui
Mircea Eliade. Replica „bătrînului" Șerban Cioculescu. Polemică de
idei. Membri ai tinerei generații. Crearea (1932) a asociației „Criterion".
Activitate. Ciclurile de conferințe-simpozioane şi imensul lor ecou.
Episodul trist al dizolvării „Criterionului" (1934). Revista Criterion (1934)
și scurta ei existență. Ancheta revistei Vremea (decembrie 1932) despre
noua generație.

2. Primele roade, în operă, ale tinerei generații. Eliade, din nou, în 1932,
despre idealul generației tinere spiritualiste. Sebastian și Comarnescu
despre același fenomen. Infiltrarea, de prin 1934, a morbului politicii
în structurile noii generații. Noica, Eliade resping activismul politic în
1932-1934. Mirajul extremei drepte si al celei a stingii democrate.
Convergente si divergente între Gindirea şi noua generație

3. Convertirea spre extrema dreaptă - un proces lent. Motivații ale actului
de convertire. Eugen Ionescu, în 1945, despre sfirsitul tragic al gene-
ratiei Criterion". Convertirea sau rinocerizarea ca proces. Exemple
reprezentative pentru acest proces de convertire. Emil Cioran, un
antemergător. Ciclul Scrisori din Germania (1933) şi simpatia declarată
pentru hitlerism. Elogiul lui Mussolini. Cioran în Bucureşti, în perioada
statului national-legionar. Conferința sa la radio din 27 noiembrie 1940,
Profilul interior al Căpitanului. Plecarea sa la Paris, după rebeliune.
Disocierea de opiniile de tinereţe, în interviuri și la reeditarea cărților
şi publicisticii sale din anii treizeci. Procesul de convertire la Mircea
Eliade. Toamna anului 1936-începutul anului 1937 - momentul ade-
rării. Jurnalul lui Mihail Sebastian despre începutul înverzirii lui
Eliade. Publicistica filolegionară a lui Eliade. Încarcerarea lui Eliade în
lagărul pentru legionari de la Miercurea Ciuc. Eliberarea. Plecarea, în
aprilie 1940, ca atașat de presă la Londra. Condamnarea asasinării
de către legionari a lui N. Iorga și Virgil Madgearu. Nedisocierea lui
Eliade de convingerile sale legionare din tinerețe. Convertirea tîrzie a
lui Constantin Noica. Schimb de scrisori, în decembrie 1938, între
Comarnescu și Noica. Comarnescu îl îndeamnă să renunțe la legio-
narism. Noica refuză. Numărul unic al revistei, integral scris de Noica,
Adsum (8 august 1940). Dezvoltarea unor motive legionare. Noica,
prim-redactor (din 8 septembrie 1940) la reapărutul ziar al mișcării
legionare Buna Vestire. Articolele delirante, în spirit legionar, ale lui
Noica în Buna Vestire.

Capitolul IV. Extrema dreaptă. Orientări

 

1. Nae Ionescu și influența sa asupra lumii studențești. Temele preferate
ale noii generații își au rădăcina în ideile profesorului Nae Ionescu.
Apropierea lui Nae Ionescu de mișcarea legionară (toamna lui 1933).
Întilnirea Nae Ionescu-Codreanu. Arestarea profesorului ca autor moral
al asasinării lui I. G. Duca. Eliberarea lui înaintea procesului. Suspen-
darea ziarului Cuvintul. Reapariția lui pentru cîteva luni tocmai în
ianuarie 1938. Profesorul, martorul apărării în procese ale legionarilor.
Simpatia pentru mişcarea legionară exprimată public în Buna Vestire
din iunie 1937. Prudența directorului la reapariția Cuvintului. Afirmarea,
totuși, a simpatiilor prolegionare. Încarcerarea sa, la 8 mai, în lagărul
pentru legionari de la Miercurea Ciuc. Nae Ionescu în lagăr. Ciclul lui
de conferinţe, în lagăr, Fenomenul legionar. Eliberarea din închisoare,
datorită îmbolnăvirii de cord. Decesul prematur.

2. Nichifor Crainic și acapararea (1922, 1926) conducerii revistei Gîndirea.
Întemeierea, în 1932, a ziarului Calendarul, ca organ al unui dorit
partid religios, după model catolic. Sprijinirea mișcării legionare. Inter-
zicerea Calendarului (la 30 decembrie 1933), considerat autor moral al
asasinării lui I. G. Duca. Arestarea lui Nichifor Crainic şi achitarea sa
în procesul intentat nicadorilor. În ciuda insistențelor, n-a mai izbutit
să capete aprobare pentru reapariția Calendarului. Apariția, în noiembrie
1935, a săptămînalului Sfarmă Piatră, unde Crainic e spiritus rector.
Eliminarea lui Crainic din Partidul Național-Creştin, la a cărui întemeiere
a fost cofondator. Polemicile cu Goga, Cuza-tatăl şi fiul. Publicarea, în
Sfarmă Piatră, a Programului statului etnocratic elaborat de Crainic.
Fundamentalismul retrograd al acestui program de organizare statală,
economico-politică și culturală. În 1938 revista e în derivă, în 1938-1939
Sfarmă Piatră se adaptează carlismului, condamnîndu-i pe legionari.
Încetarea apariției în martie 1939. Reaparitia. Crainic, adept al natio
nalismului integral, negat și de cuzism, și de legionarism creatorul
unei orientări distincte în ansamblul extremismului de dreapta. Un
nationalism după modele împrumutate de la statele totalitare

3. Cariera ministerială și științifică a lui Mihail Manoilescu. Tentația
corporatismului fascist italian. Teoretizări. Elogiul partidului unic,
expresie a concepției totalitare. Elogiul Germaniei hitleriste și pronos-
ticarea (în 1941) a victoriei inevitabile a Germaniei în război. Speranța
că prin Legiune îşi va putea înfăptui corporatismul. Finanțarea ziarului
mișcării legionare, Buna Vestire, în același scop. Încrederea în biruința
legionarismului şi militantismului legionar a lui Manoilescu. Candidat
și ales senator pe listele legionare, în două județe, la alegerile din
decembrie 1937. M. Manoilescu, cu corporatismul său, un abandonat
de legionarismul condus de Horia Sima, în perioada statului național-
legionar. Supralicitarea lui Manoilescu pentru a intra în atenția
legionarismului instalat la guvernare.
 

1. Preistoria mișcării legionare. Corneliu Zelea Codreanu, student la Iaşi
(1919-1922). Detenția la închisoarea Văcărești, în urma unui complot.
Achitarea la proces. Tabăra de muncă de la Ungheni pentru construirea
unui cămin studențesc la Iași. Primele conflicte cu prefectul de poliție
Iaşi, C. G. Manciu. Uciderea lui Manciu de către Codreanu. Procesul și
achitarea lui Codreanu. Constituirea, în 1927, a Legiunii Arhanghelului
Mihail. Fondatorii. Codreanu, Căpitan al Legiunii. Munca pentru
organizarea Legiunii. Structura pe orizontală și verticală a Legiunii.
Adoptarea denumirii (în iunie 1930) de Garda de Fier. Charisma lui
Codreanu. Prima dizolvare (ianuarie 1931) a Gărzii de Fier de către
guvernul național-țărănesc (ministru de Interne: Ion Mihalache).
Arestarea lui Codreanu și achitarea sa la proces. Activitatea Gărzii de
Fier în semiclandestinitate. Codreanu, deputat de Neamţ în octombrie
1931. A doua dizolvare a Gărzii de Fier (tot în 1931, ministru de Interne:
Const. Argetoianu). Codreanu, a doua oară deputat (1932). Intrarea în
Legiune (1932) a grupului de tineri intelectuali de la revista Axa, în
frunte cu M. Polihroniade. Începutul acțiunilor constructive (taberele
de muncă) ale legionarilor (1933). Dizolvarea de către guvernul liberal
I. G. Duca (decembrie 1933) a Gărzii de Fier și interzicerea participării
ei la alegeri. Asasinarea prim-ministrului I. G. Duca de către un grup
de trei legionari (nicadorii), pe peronul gării Sinaia. Arestarea asasinilor
şi a altor militanti. Codreanu se ascunde. Reapare la proces. Con-
damnarea nicadorilor, achitarea lui Codreanu. Fortificarea mişcării
legionare prin lozinci populiste, moralitate, ortodoxie și românism
integral. Idealul revoluției naționale. Renunțarea de către guvernul
Tatarescu la regimul de severà interdictie a mişcării legionare. Reluarea
taberelor de muncă. Înfiintarea (1935) a partidului Totul pentru Tară.
Congresul studentilor (legionari) de la Tirgu Mures (aprilie 1936) şi
constituirea Echipelor mortii. Asasinarea, de către decemviri, a disi-
dentului legionar Mihail Stelescu (iulie 1936)

2. Cresterea numerică a membrilor Garzii de Fier. Trimiterea în Spania,
de partea armatelor lui Franco, a unei echipe de combatanti. Moartea
lui Mota. Marin şi pelerinajul înmormîntării lor, transformat în funeralii
nationale. Alegerile din decembrie 1937. Pactul Totul pentru Țară
(Codreanu), P. N. T.. Partidul Liberal (Gh. Brătianu) - legitimarea legio-
narismului. Succesul electoral al mişcării legionare şi creşterea numerică
a membrilor ei. Guvernul Goga-Cuza. Demiterea lui după 45 de zile.
Regele Carol al II-lea obține din partea marilor partide democrate
(P. N. T., P. N. L.) acordul unor măsuri politice speciale. Formarea guver-
nului Miron Cristea. Abrogarea Constituției din 1923 şi adoptarea, în
februarie 1938, a unei noi Constituții, care instaura dictatura regală.
Dizolvarea partidelor politice. Legionarii din nou în ilegalitate. Prigoana
din perioada dictaturii regale. Scrisoarea lui Codreanu către N. Iorga.
Primul proces al lui Codreanu din 1938 și condamnarea sa la șase luni
închisoare corecțională. Al doilea proces Codreanu (tot în 1938) și
condamnarea sa la zece ani. Eroarea lui Armand Călinescu, prim-ministru
al României (septembrie 1939). Sîngeroasa acțiune de pedeapsă - mişca-
rea legionară lipsită de elita conducătoare. Încercarea regelui (martie
1940) de a se concilia cu mişcarea legionară. Eliberarea unor legionari
din lagăre şi închisori. Trei legionari în guvernul Ion Gigurtu

3. Mişcările de protest stradal ale legionarilor la începutul lui august
4. Ion Antonescu - premier al României. P. N. L. și P. N. T. refuză să
participe la constituirea guvernului de uniune națională. Antonescu
apelează, în consecință, la legionari. Abdicarea silită a regelui și decre-
tarea statului național-legionar. Tensiuni între Horia Sima și cadrele
cu stagiu în conducerea mișcării. Disidența bătrînului Ion Zelea Codreanu,
care se voia comandantul mişcării legionare. Arivismul și goana după
acumulare rapidă erodează mişcarea legionară și provoacă dezaprobarea
lui Antonescu. Solemnități aniversare și parastase. Pornirea acțiunilor
de pedeapsă împotriva adversarilor. Campania de presă împotriva lui
N. Iorga, declarat vinovat, inițial, pentru arestarea, apoi asasinarea lui
Codreanu. Tensiunea dintre Antonescu şi legionari. Asasinatele de la
Jilava. Asasinarea lui Iorga și Madgearu. Sima se opune arestării
asasinilor. Germania de partea lui Antonescu. Rebeliunea legionarilor.
Fuga căpeteniilor legionare în Germania. Legionarismul, un fenomen
politico-ideologic interbelic.

4. Legionarismul şi refuzul construcțiilor teoretice doctrinare. Caracterul
internațional al doctrinei de dreapta - un paradox. Legionarismul, o
revoluție spirituală. Eroicul și cultul morții ca jertfă. Violența ca metodă
de educație. Imposibila conciliere dintre violență și mila creştină. Radu
Dragnea și Nae Ionescu despre ortodoxie și naționalism. Naționalism - o
cădere în păcat? Nae Ionescu şi M. Polihroniade resping această
judecată.
...
...
...