Anatomia Loviturii de Stat - Romania, decembrie 2024

Anatomia Loviturii de Stat - Romania, decembrie 2024 - Dan Tomozei 

Mult mai important, Dan Tomozei lanseaza o ipoteza de lucru senzationala, menita sa arunce o noua lumina asupra momentului 6 Decembrie 2024. Cartea sa pleaca de la premisa ca Lovitura de Stat tine nu de scoaterea din joc a lui Calin Georgescu, asa cum se mai crede, ci de parvenirea ca presedinte a lui Nicusor Dan.  Ion Cristoiu

O ipoteză bulversantă: Anularea alegerilor din 2024 a făcut parte din Planul, mai larg, de impunere a lui Nicuşor Dan în funcţia de Preşedinte

6 Decembrie 2024, ora 15 şi ceva. După cinci ore de zvonuri, şuşoteli, garanţii şi dezminţiri, se confirmă evenimentul ce trecuse drept incredibil, de la ora 10 începând, când s-a aflat de convocarea CCR într-o şedinţă de urgenţă: CCR a decis anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României.

Potrivit Comunicatului emis de instituție, "Procesul electoral va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic". Societatea românească e lovită în moalele capului de o măciucă nevăzută.

La momentul Deciziei, în Diaspora se afla în plină desfăşurare, de la ora unu noaptea, turul al doilea al scrutinului prezidențial. Decizia CCR din 2 Decembrie 2024 validase primul tur şi stabilise ca în al doilea tur, din zilele de 6-7-8 Decembrie 2024, să se confrunte: Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

Deşi între timp se petrecuseră mai multe întâmplări care puteau servi pentru contestarea primului tur, totuşi, procesul electoral se desfăşurase până în acel moment, potrivit Calendarului stabilit de Guvern.  La două săptămâni de la primul tur, din 24 Noiembrie 2024, urma al doilea tur. Odată validați cei doi competitori, se tipăresc milioane de buletine de vot cu numele lui Călin Georgescu şi Elena Lasconi, se amenajează secții de votare în Diaspora şi în ţară. Vineri, 6 Decembrie 2024, până la ora Comunicatului, votaseră deja, fără niciun incident, 30. 000 de cetăţeni români. Sondajele arătau o prezenţă masivă la vot în Diaspora, mai mare ca la primul tur.

Se întrezărea o victorie zdrobitoare a lui Călin Georgescu, dat fiind că, în primul tur, Diaspora îl votase pe rupte. Stupefacţia românilor se explică. În Diaspora, a merge la vot nu e deloc simplu. Trebuie, nu de puţine ori, să te învoieşti de la serviciu. Și, nu de puține ori, trebuie să parcurgi zeci de kilometri până în localitatea în care s-a amenajat un loc de votare. Să ne imaginăm clătinarea produsă de ştirea ajunsă şi în Diaspora:
- Votaţi degeaba! CCR a anulat alegerile!
Cei care votaseră deja se lăudau, întorși acasă, cu votul dat, se contraziceau cu alți alegători. Şi deodată pică vestea:
- Aţi votat degeaba! Votul vostru nici n-a existat!

Ca şi în Diaspora, în ţară vestea cade asemenea unui trăsnet înfricoşător, cu pagube însemnate, în plină zi senină de vară. Nimic n-a anunţat trăsnetul. Nici măcar încreţirea unui nor pe bolta limpede, nici măcar o adiere de vânt. Cei care au trăit vremurile respective, chiar şi cei care, ca mine, simpli observatori ai unor noi alegeri, martori ai opt scrutine prezidențiale, şi nu angajaţi, nici măcar emoţional de partea unui candidat, îşi amintesc uriaşa descumpănire.

Pe 6 Decembrie 2024, dimineața, mă aflam la TVR, unde se înregistra o emisiune dedicată lui Decembrie 1989. Ţin minte că, la Machiaj, a venit vorba de prestația Elenei Lasconi în seara precedentă, invitată la TVR, în cadrul campaniei electorale. Toți au fost de acord cu o teză deja formată la mulți: Sărmana, e lipsită de orice înzestrare de preşedinte! Suntem însă siguri că se va vota, ca-n 2000, după criteriul, Răul cel mai Mic.

Ajunsesem şi eu la concluzia asta, luând seamă la campania pentru al doilea tur. Din toate punctele de vedere, ea urmase modelul lansat încă de la prezidențialele din 1992. Deşi CCR nu validase turul întâi, încă din 25 Noiembrie 2024, dimineața, începuse campania electorală. E drept, în 25 Noiembrie 2024, seara, a avut loc primul miting antifascist”, împotriva lui Călin Georgescu, candidat asupra căruia, ca la o apăsare pe buton, televiziunile de partid şi de stat se năpustiseră pentru a-l defini drept legionar, fascist, extremist. 

Deoarece pe tema asta bătea apa-n piuă până şi Elena Lasconi, am pus întreaga diversiune pe seama încercării de a repeta trucul din 2000. Locul extremistului C. V. Tudor il luase acum legionarul Călin Georgescu, iar locul proeuropeanului Ion Iliescu, proeuropeana Elena Lasconi. Faţă de 2000, maşinăria diversionistă de acum avea un avantaj. Călin Georgescu, faimos pe reţelele sociale, era practic necunoscut pentru cei care nu le frecventau.

Mitingurile, încropite de USR, cu juni şi june care habar n-aveau cine a fost Corneliu Zelea Codreanu, personaj la care-l raportau pe Călin Georgescu, emisiunile de linşaj de la televiziunile de partid și de stat, îşi găseau justificarea în interesul public de a arăta celor care-l votaseră pe Călin Georgescu...

Pe 28 Noiembrie 2024, dimineața, CCR s-a întrunit pentru a valida turul întâi şi, drept condiție a validării, a pus renumǎrarea voturilor de la turul întâi, pentru a se vedea dacă nu cumva diferenţa dintre Elena Lasconi, de pe locul 2, şi Marcel Ciolacu, de pe locul 3, ascunde realitatea unei diferenţe în favoarea lui Marcel Ciolacu. Întrunită pe 28 Noiembrie 2024, înaintea şedinţei CSAT, CCR a dispus renumărarea voturilor până pe 29 Noiembrie 2024. La aceeaşi şedinţă s-a respins cererea unuia dintre candidaţi de anulare a alegerilor! 

Deoarece BEC a declarat că e imposibilă renumărarea până a doua zi, CCR admite ca renumărarea să se prelungească. Pe măsură ce se renumără, apar tot mai multe informaţii că Marcel Ciolacu o devansează pe Elena Lasconi. Lăsa impresia unui scenariu în favoarea lui Marcel Ciolacu. Până la urmă, pe 2 Decembrie 2024, seara, CCR a decis să nu mai continue renumărarea, pe motiv că întreprinderea de până acum semnalase o creştere, şi nu o scădere a diferenţei dintre Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi. Pentru mine, cel puțin, rămâne un mister rezultatul renumărării ilegale, deoarece se făcuse doar parţial, când normal ar fi fost să se desfăşoare până la ultimul buletin.

E limpede că pentru renumărare insistase in culise Marcel Ciolacu. De ce să fi insistat, dacă n-ar fi fost convins că renumărarea îi va fi favorabilă? I-a fost favorabilă în realitate, dar în culise s-a decis nu? Iată un alt mister din succesiunea de mistere legate de anularea alegerilor. Chiar dacă decizia era ieşită din comun prin rapiditatea cu care se dăduse curs unei contestaţii a candidatului Terhes, totuşi momentul renumărării rămânea în hotarele bătăliei tipice unei campanii...

DAN TOMOZEI
In perioada 1992-2010 a activat in presa locala si nationala din Romania, unde a fost corespondent, redactor, redactor-sef, producator la: Tribuna din Sibiu, Mediafax, PRO TV, Jurnalul National, Dacii liberi. A fost desemnat in mai multe randuri jurnalistul anului in presa locala si nationala, recompensat cu premii si burse nationale si europene pentru activitatea jurnalistica. Din octombrie 2010 este expert al sec­tiei de limba romana - Radio China International.

Este autorul volumelor: Iluzia Democratiei (2010), Descoperind China-Beijing (2012), Dialoguri la Beijing (2013), Diplomatia Panda, editia I (2014), Diplomatia Panda, editia a II-a (2015), Statul in secolul XXI - Modelul chinez (2016), Timpul Chinei (2018), De 70 de ani - Ultimul zid (2020), Mergi inainte - Jurnal de pandemie in China (2022), Un prieten adevarat, CHINA (2024).

 

 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie